Principalele riscuri pentru România în 2025 sunt economice, noneconomice şi conflictele armate

Principalele riscuri pentru România în 2025 sunt atât economice – majorarea taxelor şi recesiune -, cât şi noneconomice, în această categorie intrând dezinformarea şi conflictele armate. Economia va performa în acest an sub potenţial, iar anul viitor va continuă să decelereze, arată Adrian Codirlaşu, preşedintele Asociaţiei CFA România, într-un comunicat publicat joi.

„Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociaţiei CFA România a crescut în luna octombrie, cu 4,8 puncte până la valoarea de 44,9 puncte. Această situaţie s-a datorat în special majorării cu 7,3 puncte a componentei de anticipaţie a indicatorului, în timp ce componenta de condiţii curente s-a menţinut relativ constantă”, precizează CFA.

Rata anticipată a inflaţiei pentru orizontul de 12 luni (noiembrie 2025) s-a redus uşor comparativ cu exerciţiul anterior şi s-a situat la valoarea medie de 4,72%. În acelaşi timp, în jur de 33% dintre participanţi anticipează o reducere a ratei inflaţiei în următoarele 12 luni, iar aproxomativ 39% anticipează o stabilitate a acestui indicator.

15:20, 14.10.2024 • ECONOMIE

Pragul psihologic de 5 lei pentru un euro: Profeția repetată de ani de zile care încă nu s-a adeverit

În ceea ce priveşte cursul de schimb EUR/RON, în jur de 72% dintre participanţi anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni, iar restul o stagnare. Astfel valoarea medie a anticipaţiilor pentru orizontul de 6 luni este de 5,0627 lei pentru un euro, în timp ce pentru orizontul de 12 luni, valoarea medie a cursului anticipat este 5,0964 lei pentru un euro.

„Principalele riscuri anticipate de respondenţi pentru 2025 sunt atât economice – majorarea taxelor şi recesiune, cât şi non-economice, în această categorie intrând dezinformarea şi conflictele armate. Economia performa în acest an sub pontential, iar anul viitor va continuă să decelereze”, spune Codirlaşu.

Referitor la evoluţia preţurilor proprietăţilor rezidenţiale în oraşe, 44% dintre participanţi, anticipează o scădere în următoarele 12 luni, în timp ce 33% anticipează o stagnare. De asemenea 72% dintre participanţi consideră că preţurile actuale sunt supra-evaluate, iar 28% că sunt corect evaluate.

Deficitul bugetului de stat prognozat pentru anul 2024 s-a majorat la valoarea medie a anticipaţiilor de 7,8% din PIB. In anul viitor acesta este estimat sa se reduca la valoarea de 6.5%.

Anticipaţiile de creştere economică pentru anul curent au continuat să se reducă faţă de exerciţiile anterioare şi se situează la valoarea de 1,6%. Pentru anul viitor, economia este anticipată să decelereze la o rată de creştere a PIB real de 1,4%, existând şi opinii printre participanţii la sondaj de recesiune.

Datoria publică calculată ca procent în PIB este anticipată să se majoreze la 57% în următoarele 12 luni.