Procurorii au închis dosarul mitingului din 10 august

DIICOT a anunţat, într-un comunicat, că a dispus clasarea dosarului privind protestul din 10 august 2018, atât partea în care au fost cercetaţi şefii Jandarmeriei, cât şi sesizarea privind o tentativă de lovitură de stat.

Jandarmii achitați

În urma acestei decizii, au scăpat de acuzaţii colonelul Gheorghe Sebastian Cucoş, fost prim adjunct al Jandarmeriei Române; maiorul Laurenţiu Cazan, fost director general al Direcţiei Generale de Jandarmi a Municipiului Bucureşti; colonelul Cătălin Sindile, fost şef al Jandarmeriei Române; comisarul şef de poliţie Mihai Dan Chirică, fost secretar de stat pentru relaţia cu prefecţii din MAI.

O parte a cazului,trimis la Parchetul Militar

De asemenea, o parte a dosarului care se referă la intervenţia în forţă a jandarmilor împotriva protestatarilor a fost declinată la Parchetul Militar.

Potrivit unui comunicat al DIICO au dispus:

• Clasarea cauzei sub aspectul săvârşirii, în forma tentativei, a infracţiunii de acţiuni împotriva ordinii constituţionale;
• Declinarea competenţei de efectuare a urmăririi penale sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de purtare abuzivă, abuz în serviciu şi neglijenţă în serviciu constând în aceea că „în data de 10.08.2018, începând cu ora 18,00, cu ocazia mitingului organizat în zona Piaţa Victoriei din Bucureşti, au avut loc incidente violente în care au fost implicate forţele de ordine din cadrul Jandarmeriei Române, în urma cărora a rezultat rănirea mai multor persoane”, în favoarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Parchetelor Militare.
• Clasarea cauzei sub aspectul săvârşirii de către suspecţii maior Laurenţiu Valentin Cazan, comisar şef de poliţie Mihai Dan Chirică, colonel Gheorghe Sebastian Cucoş şi colonel Ionuţ Cătălin Sindile, a infracţiunilor de abuz în serviciu, participaţie improprie la purtare abuzivă, participaţie improprie la fals intelectual, participaţie improprie la uz de fals, complicitate la abuz în serviciu şi complicitate la participaţie improprie la purtare abuzivă;
• În vederea aprecierii incidenţei în cauza ce a format obiectul dosarului nr. 7.475/P/2018 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a dispoziţiilor art. 335 Cod procedură penală, respectiv cu privire la extinderea urmăririi penale sub aspectul săvârşirii infracţiunii de participaţie improprie la lovire sau alte violenţe prevăzută de art. 52 alin. 3 Cod penal cu referire la art. 193 Cod penal, un exemplar al ordonanţei a fost comunicat prim-procurorului acestei unităţi de parchet.

”Mitingul Diasporei”

În legătură cu plângerea depusă de Jandarmeria Română, în care s-a reclamat o tentativă de lovitură de stat din partea protestatarilor, DIICOT spune că acţiunile violente care au avut loc în data de 10 august 2018 pe parcursul desfăşurării autointitulatului „Miting al Diasporei”, într-un demers de contestare a calităţilor profesionale/morale ale unor membri ai autorităților.

Guvernanții nu au fost puși în pericol

Executivului şi Parlamentului, chiar dacă scopul declarat a fost acela de determinare a renunţării acestora la funcţiile publice deţinute, „nu au avut şi nu au putut avea valoarea de afectare a securităţii naţionale circumscrisă unei acţiuni menite fie a genera schimbări la nivelul ordinii constituţionale, fie a îngreuna sau împiedica exercitarea puterii de stat, aşa cum cere textul de lege care reglementează infracţiunea prevăzută de Codul penal”.

Dreptul la miting respectă Constituția

Procurorii afirmă că dreptul la liberă întrunire protejează atât întrunirile private şi cele publice, atât cele statice, cât şi cele dinamice şi poate fi exercitat atât de către indivizi, cât şi de către cei organizaţi într-o adunare. Art. 39 din Constituţie, art. 1 şi 2 din Legea 60/1991 privind organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice, cât şi art. 11 CEDO conferă protecţie doar întrunirilor paşnice. DIICOT arată că ancheta a fost interesată în a stabili şi în ce măsură statul, prin instituţiile/autorităţile sale publice implicate în procesul de avizare, organizare, coordonare şi asigurare/restabilire a ordinii publice pe parcursul organizării/desfăşurării protestului din 10 august a asigurat/prezervat standardele respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, anterior, pe parcursul şi ulterior desfăşurării evenimentului declarat.

Protestul nu a avut organizator

Primăria Municipiului Bucureşti şi unităţile de jandarmi competente teritorial au gestionat adunarea publică de protest din data de 10 august ca pe un eveniment fără organizator. „Din coroborarea dispoziţiilor art. 12 alin. 1 lit.i) din Legea nr. 60/1991 cu cele ale art. 2 din cuprinsul aceluiaşi act normativ, actele de încălcare a dispoziţiilor legale ce reglementează modul de desfăşurare a adunărilor publice întrerup cursul evenimentelor până la momentul restabilirii ordinii publice, după care adunarea publică poate continua în limita timpului acordat, dar nu mai târziu de ora 23,00.

Ora 23, termen limită

Cu alte cuvinte, între momentul săvârşirii unor astfel de acte şi momentul restabilirii ordinii publice, participanţii la o adunare publică nu mai beneficiază de protecţia conferită de dispoziţiile art. 11 CEDO, art. 39 din Constituţie, adunarea publică fiind considerată ca întreruptă. Datele referitoare la acţiunile de protest din data de 10.08.2018 nu au indicat o situaţie generatoare a unei crize de ordine publică care prin complexitate, amploare şi intensitate să ameninţe sau să pună în pericol ordinea şi valorile constituţionale, sau îndeplinirea obligaţiilor, se mai spune în comunicat.

Trebuia să fie un miting pașnic

Cu toate acestea, spune DIICOT, îndemnul pe care exponenţi ai unor grupuri de iniţiativă civică l-au transmis public, anterior datei de 10 august, a fost acela că, în Piaţa Victoriei din Bucureşti, participanţii la adunarea publică de protest „Mitingul Diasporei” vor forţa „în legitimă apărare” ocuparea sediului Guvernului României, într-un demers „paşnic”, căruia dacă jandarmeria i se va opune va legitima actele de violenţă ce vor urma.

Sediul Guvernului, un un obictiv protejat

„Cu alte cuvinte, împotrivirea Jandarmeriei în a permite protestatarilor, în data de 10 august 2018, să ocupe sediul Guvernului va reprezenta acel act de provocare din partea jandarmilor la violenţele ce aveau să urmeze. Mesajul ‘curtea/clădirea Guvernului este loc public şi avem dreptul să fim acolo’ este contradictoriu cu regimul juridic aplicabil obiectivului ‘Sediul Guvernului României’ în conformitate cu dispoziţiile HG nr.1.486/2005 – privind asigurarea pazei şi protecţiei obiectivelor, bunurilor şi valorilor cu efective de jandarmi potrivit cărora sediul Guvernului României constituie obiectiv de importanţă deosebită pentru activitatea statului a cărui pază şi protecţie este asigurată cu efective de jandarmi potrivit Planului de Pază aprobat.