Procurorul general se plânge de un deficit de personal de peste 30%

Procurorul general Alex Florenţa s-a plâns că parchetele înregistrează un minim istoric, 69%, în ceea ce priveşte gradul de ocupare a schemei de personal.

„În ceea ce priveşte resursele umane, anul 2023 a fost caracterizat de acutizarea deficitului de personal. La finalul 2023, gradul de ocupare a schemei de procurori la nivelul Ministerului Public a scăzut la un minim istoric de 69,22%. Se remarcă, totodată, o acutizare a acestei situaţii şi la nivelul unor parchete superioare, cu competenţe directe în investigarea unor infracţiuni grave (omor, evaziune fiscală, spălare de bani, corupţie). În prezent, doar 10 unităţi de parchet dintr-un total de 235 funcţionează cu schema de procurori completă. Situaţia se prezintă similar şi în ceea ce priveşte funcţiile de conducere unde, dintr-un total de 655 de funcţii la nivelul Ministerului Public (inclusiv DNA şi DIICOT), la finalul anului 2023, un număr de 370 de funcţii erau vacante, ceea ce reprezintă un procent de 56%”, a declarat Alex Florenţa

El a subliniat că o situaţie aparte a reprezentat-o şi gradul de ocupare a posturilor de procuror la nivelul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care a ajuns în cursul anului 2023 la un procent de 39,58%, pe fondul mai multor cauze: pe de o parte, modificările legislative care au generat pensionări masive, iar pe de altă parte, lipsa motivaţiei procurorilor de a accesa oportunităţile de promovare sau transfer.

Procurorul general oferă și soluții

Procurorul general a enumerat câteva soluţii pentru remedierea situaţiei privind deficitul de personal existent la nivelul Ministerului Public.

O parte dintre ele implică cooperarea inter-instituţională, cum ar fi dinamizarea procesului de intrare în profesie de noi procurori, prin organizarea de către Consiliul Superior al Magistraturii a concursurilor necesare, în acord cu nevoile identificate la nivelul Ministerului Public; evitarea organizării de noi concursuri de promovare pe loc, chiar şi ulterior anului 2026, până la stabilizarea schemelor de personal la unităţile de parchet ierarhic superioare; asigurarea unei stabilităţi legislative în privinţa legilor de organizare a sistemului judiciar, care să estompeze îngrijorările privind posibile schimbări legate de statutul profesional.

Soluţii interne, în optica Procurorului general, ar fi:

• utilizarea mai eficientă a instituţiei delegării şi asigurarea unui just echilibru între nevoile de personal ale unităţilor de parchet şi cele ale structurilor specializate;
• promovarea unor modificări legislative care să permită, în anumite condiţii, suspendarea temporară a activităţii unităţilor de parchet de pe lângă judecătorii unde se înregistrează imposibilitatea ocupării posturilor de procuror de o perioadă lungă de timp;
• finalizarea în cursul anului 2024 a unui proiect de act normativ, care să poată fi înaintat Ministerului Justiţiei şi prezentarea în spaţiul public a argumentelor care stau la baza unui atare proiect, referitor la necesitatea reorganizării parchetelor de pe lângă judecătorii

Parchetul unic, o parte importantă a soluției

În prezent, există 176 de parchete de pe lângă judecătorii, fiind întâlnite situaţii anormale (de exemplu, pe o distanţă de sub 60 de km să funcţioneze 3 astfel de parchete).

„Numărul mare de parchete locale generează, pe de o parte, o problemă acută de asigurare a ocupării schemei de personal şi de stabilizare a procurorilor, iar pe de altă parte, dificultăţi logistice majore, legate de necesitatea asigurării unor sedii adecvate activităţii unităţilor de parchet şi resurse materiale sporite. Soluţia parchetului unic ar crea premisele pentru echilibrarea volumului de activitate, alocarea justă, pe criterii obiective, a resurselor materiale şi umane, precum şi reducerea numărului funcţiilor de conducere şi asigurarea corelativă a conţinutului managerial al celor existente. De asemenea, s-ar crea premisele unei specializări reale a procurorilor de la parchetele de pe lângă judecătorii în domenii de o importanţă deosebită pentru societate (audierea minorilor, investigarea infracţiunilor de mediu, a infracţiunilor contra libertăţii sexuale, a infracţiunilor informatice). Măsura propusă s-ar încadra în trendul european, de scădere a numărului instanţelor şi parchetelor şi de concentrarea a resurselor. Pentru a nu afecta principiul stabilităţii de care se bucură procurorii, va avea loc o mutare a lucrărilor şi dosarelor penale, iar nu a personalului, care se va bucura de aceleaşi drepturi ca în legislaţia actuală”, consideră Procurorul general.