Producția românească de struguri, în scădere din cauza condițiilor climatice

„Avem producţii diminuate până la 70%, avem dezechilibru în ceea ce priveşte acumularea de zaharuri, avem o acumulare accelerată de zaharuri şi o scădere accelerată a acidităţii”, a remarcat enologul Aurelia Vişinescu. Ea a prezentat o imagine a producției de struguri de anul acesta.

Recoltarea de struguri a început mult mai devreme decât în mod obișnuit în podgoriile din România.

Producţia totală de struguri va consemna o scădere notabilă în partea de sud a ţării, avertizează specialiștii.

„2024 este un an foarte dificil, este un an cu secetă, cu secetă pedologică, cu producţii foarte mici, avem producţii diminuate până la 70%, avem dezechilibru în ceea ce priveşte acumularea de zaharuri, avem o acumulare accelerată de zaharuri şi o scădere accelerată a acidităţii”, mai remarcă enologul Aurelia Vişinescu.

21:37, 23.10.2024 • Mediu

Fumul de la incendiile de vegetație ar putea crește cu 12.000 bilanțul anual al victimelor poluării aerului

22:16, 20.10.2024 • ACTUALITATE

Temperaturile extreme vor afecta jumătate din populaţia urbană a României, până în 2040

„Nu putem vorbi de condiţii climatice extreme în regiunea noastră, având apă şi căldură. Condiţii climatice extreme cu care ne confruntăm sunt îngheţul târziu de primăvară şi grindina. Ce putem spune este că plantaţiile au pornit în vegetaţie cu aproximativ 15 zile mai devreme, a fost o primăvară călduroasă, timpurie. Strugurii se află în stare de dezvoltare normală, singura diferenţă este un avans fiziologic de aproximativ 15-20 de zile”, a spus Ionuţ Dumitraş, Chief Vineyard Engineer, despre producţia de struguri din Transilvania.

Potrivit Oficiului Internaţional al Viei şi Vinului (OIV), în 2023, România a reuşit să-şi menţină poziţia de al şaselea producător de vin din Europa, în ciuda condiţiilor meteo nefavorabile.

Țara noastră a înregistrat o producţie de 4,6 milioane de hectolitri, în creştere cu 21% faţă de anul precedent şi cu 4% peste media ultimilor 5 ani, consolidându-şi astfel statutul de jucător important pe piaţa europeană a vinului.

Într-un raport recent, se menţionează că România are a patra cea mai mare suprafaţă viticolă din UE, cu 178.198 ha, pentru care s-a raportat o scădere a suprafeţelor în 2023, de 0,5%.