ProEtnica/Volker Reiter: După doi ani de pandemie, am rezistat, am învins provocările şi am făcut un pas spre normalitate

Festivalul Intercultural ProEtnica, cel mai important eveniment de acest fel din România, întrerupt timp de doi ani de restricţiile sanitare impuse de pandemia de coronavirus, a revenit în spaţiul cultural, în Cetatea Sighişoara, şi astfel s-a făcut un pas spre normalitate, a declarat pentru AGERPRES directorul festivalului, Volker Reiter.

Evenimentul, care s-a desfăşurat timp de patru zile în Cetatea medievală Sighişoara, a avut drept temă generală „minorităţile în situaţii de criză”, context în care organizatorii apreciază că au trecut un test al provocărilor şi au făcut un pas spre normalitate. Au participat aproape 700 de membri ai celor 20 de minorităţi etnice istorice din România.

„Din punct de vedere organizatoric cred că a fost una dintre cele mai disciplinate ediţii, deci am respectat programul într-un mod care nu s-a întâmplat niciodată, datorită voluntarilor din partea ruşilor lipoveni care au comunicat cu toate comunităţile, cu toate ansamblurile şi au făcut o treabă foarte, foarte bună. Ce m-a încântat foarte mult a fost implicarea partenerilor media, a finanţatorilor, co-organizatorilor şi cred că asta va fi ‘reţeta’ pentru viitorul festivalului, această implicare – să-i facem pe partenerii media co-organizatori (…) şi cred că aşa putem asigura un viitor şi mai bun al festivalului. Tema a fost foarte importantă pentru mine – ‘minorităţi naţionale în momente de criză’ – şi suntem confruntaţi cu mai multe crize. Există o dată pandemia, care încă persistă, avem războiul din Ucraina, care e foarte aproape, avem probleme pe piaţa energetică, şi mulţi oameni se tem de viitor. Şi, având în vedere că am depăşit toate problemele respective, şi totuşi am făcut festivalul, eu zic că este un pas spre normalitate. Şi noi am demonstrat că vrem normalitate şi se poate. Deci am rezistat, în ambele sensuri ale cuvântului. Deci o dată am rămas şi, pe de altă parte, am învins provocările create de împrejurări şi am rămas pe poziţii şi puternici”, a precizat Volker Reiter, preşedinte al Asociaţiei Centrul Educaţional Interetnic pentru Tineret (IBZ).

Potrivit acestuia, s-a simţit mesajul festivalului care este promovarea şi consolidarea păcii în societate.

„Pur şi simplu cultura a învins războiul cumva în suflete şi asta este foarte important! S-a simţit mesajul festivalului care este promovarea şi consolidarea păcii în societate. A fost un test şi a fost cumva posibil pentru că minorităţile sunt sprijinite şi de statul român. Ce este de scris în Convenţia-Cadru pentru protecţia minorităţilor s-a implementat exemplar acum, cu acest proiect, şi funcţionează. (…) Tinerii noştri voluntari au făcut o treabă excelentă, sunt entuziaşti şi vor”, a subliniat Volker Reiter.

Pentru viitor, directorul ProEtnica îşi doreşte normalitate.

„Îmi doresc normalitate. Cultura este o parte integrantă a societăţii. Deci acest festival a fost un pas spre normalitate”, a adăugat Volker Reiter.

Tot la Sighişoara a avut loc cea de-a IV-a ediţie a Academiei Interculturale de Vară „ProEtnica”, în perioada 23 – 28 august, în organizarea Asociaţiei Divers, în parteneriat cu Centrul Educaţional Interetnic pentru Tineret (ibz) şi FUEN – Uniunea Federaţiilor Naţionalităţilor Europene. Având ca temă „Minorităţile naţionale în situaţii de criză”, evenimentul s-a constituit preambul al Festivalului Intercultural Sighişoara „ProEtnica”, ajuns la ediţia a XVIII-a.

„Această ediţie a Festivalului Intercultural vine acum după doi ani de pandemie, deşi anul trecut o mică parte din festival s-a realizat – aceea a Agorei interculturale şi a Academiei Interculturale ProEtnica. Anul acesta este acela în care ne-am reîntâlnit cu toţii şi am ieşit cutezători şi învingători cumva din toată aceasta perioadă, deoarece multe lucruri nu se mai întâmplă după pandemie, nu şi-au revenit încă unele evenimente care erau consacrate. Şi aici parcă nu s-ar fi întâmplat nimic, artiştii au performat exact ca înainte, atmosfera a fost câteodată mai încinsă şi mai vie decât acum doi ani, de exemplu, parcă toată lumea a aştepta să se întâmple ProEtnica”, a arătat preşedintele Asociaţiei Divers, Maria Korek.

Ea a menţionat că acea parte a dialogului intercultural a reuşit să se plieze pe noile provocări.

„Se pare că anual avem o altă provocare, (…) deci nu avem timp să procesăm ce se întâmplă în lume în jurul nostru şi cu noi, ci trebuie să abordăm noi teme, că vin ele peste noi. Această temă a conflictelor, cum impactează ele minorităţile naţionale a fost abordată cu calm şi cu expertiză de către invitaţi care (…) ne-au adus aproape de studii de caz, de ce se întâmplă de fapt în Ucraina şi cum impactează acest lucru minorităţile de acolo, dar şi toate societăţile din Europa. Deci problema nu rămâne izolată în Ucraina, din păcate. Întotdeauna concluzia este că, atunci când discuţi pe fondul unor argumente, atunci poţi să clarifici lucrurile şi aceasta este calea de discuţie şi când ceva trebuie limpezit şi când vrem să cunoaştem într-adevăr ceva, pentru ca să ştim cum să reacţionăm sau să acţionăm. Tinerii au fost foarte diverşi în acest an, chiar mai mult ca înainte. Cred că este foarte important ca tinerii să fie pregătiţi pentru toate provocările care pot să vină către ei şi una este şi aceasta – cum să realizăm o convieţuire paşnică, de durată în ţara noastră, în Europa şi în toată lumea”, a arătat Maria Korek.

Revenit la festival după perioada pandemiei, Meto Novak, consilier al Reprezentantului de Stat pentru Sorbieni, Ministerul Ştiinţei, Cercetării şi Culturii al Landului Brandenburg, spune că aproape nimic nu s-a schimbat, dimpotrivă, şi nu a simţit că oamenii ar fi afectaţi.

„Continuarea Festivalului ProEtnica a fost un lucru extraordinar pentru oricine, participanţii la eveniment având ocazia să fie împreună, să socializeze, să danseze, să se bucure de viaţă. Este un lucru de normalitate, în condiţii de pandemie. Lumea trebuie să revină la normalitate şi acest festival a constituit o bună oportunitate de a ne întoarce la o viaţă normală, de a ne revedea, de a fi alături de public. Din păcate, pandemia a ‘ucis’ alte evenimente, care s-au mai reluat până acum. Sunt fericit că ProEtnica a rezistat, ‘încă este în viaţă’, a fost o bună motivaţie pentru ca noi să fim din nou aici. Din punctul meu de vedere, mesajul din acest an a fost la fel ca la celelalte ediţii – de a sărbători diversitatea şi de a fi împreună”, a arătat Meto Novak, care a susţinut cursuri la Academia Interculturală de Vară.

Cele patru zile ale Festivalului Intercultural ProEtnica, ce se încheie pe 28 august, au cuprins evoluţii artistice pe scena din Piaţa Cetăţii, dar şi o serie de activităţi indoor (conferinţe, lansări de carte), care au strâns un numeros auditoriu din ţară şi din străinătate.

Au avut loc demonstraţii de dansuri tradiţionale ale fiecărei minorităţi, între care turci, tătari, greci, italieni, bulgari, macedoneni, albanezi, germani, evrei, croaţi, sârbi, armeni, ucraineni, ruteni, care au dat astfel culoare Cetăţii Sighişoara prin porturile şi obiceiurile tradiţionale.

„Când muzeele vorbesc, armele ar trebui să tacă” – a fost motto-ul acestei ediţii, care, ca şi cele din trecut, a militat pentru bună înţelegere, armonie, colaborare şi pace interetnică”.

Deschiderea oficială a avut loc joi după-amiază, cu participarea oficialităţilor centrale şi locale.

Ediţia a XVIII-a a comemorat două personalităţi fondatoare ale ProEtnica, trecute la cele veşnice în 2021. În cadrul unei ceremonii in memoriam, desfăşurată după deschiderea oficială, conf. univ. dr. Carmen Croitoru a vorbit despre „norocul de a-l fi întâlnit pe Carol Konig”, afirmând că în calitate de director al Direcţiei pentru Minorităţi din Guvern, ca şi în alte funcţii din domeniul culturii, el a rămas un exemplu pentru generaţiile următoare. Personalitatea lui Aurel Vainer a fost evocată de Silviu Vexler, deputat, care i-a succedat în funcţia de preşedinte al Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România. Acesta a afirmat că în toată perioada cât Aurel Vainer a fost deputat al comunităţii evreieşti sau preşedinte al FCER a servit exemplar interesele României şi ale etniei din care a făcut parte.

Festivalul Intercultural ProEtnica a fost organizat de Asociaţia Centrul Educaţional Interetnic pentru Tineret (IBZ), în parteneriat cu Departamentul pentru Relaţii Interetnice al Guvernului şi cu Consiliul Judeţean Mureş. Finanţatorul evenimentului a fost Ministerul Culturii, iar municipiul Sighişoara a sprijinit manifestarea din punct de vedere logistic şi a pus la dispoziţie domeniul public.

Prefectul judeţului Mureş, Lucian Goga, susţine o alocuţiune la cea de-a XV-a ediţie a Festivalului Intercultural ProEtnica, desfăşurat la Sighişoara.

Programul artistic a cuprins 60 de spectacole de dans şi muzică tradiţionale susţinute de ansambluri ale minorităţilor naţionale, care au evoluat pe scenă în Piaţa Cetăţii. Totodată, în „Salonul literar”, patru scriitori ai minorităţilor naţionale şi-au prezentat creaţiile.

„Agora dialogului intercultural” a cuprins 9 prelegeri, mese rotunde sau simpozioane, iar în secţiunea de workshopuri publicul a fost invitat să participe activ la trei ateliere.

Programul a reunit, de asemenea, patru expoziţii de artă şi de fotografie cu patru standuri de prezentare ale minorităţilor naţionale şi ale altor organizaţii etno-culturale.

Meto Nowak, referent al Reprezentantului de stat pentru sorabi din Ministerul Ştiinţei, Cercetării şi Culturii al Landului Brandenburg, Germania, participă la dezbaterea ‘Graniţele şi violenţa ca provocare pentru societăţile multietnice ‘ , desfăşurată în cadrul celei de-a XVIII-a ediţii a festivalului ‘ProEtnica – Festival Intercultural Sighişoara’.

Evenimentul s-a bucurat de prezenţa minorităţii naţionale a sorabilor din Germania, care dezvoltă latura internaţională a festivalului. De altfel, ProEtnica se înscrie în cadrul evenimentelor dedicate aniversării a 30 de ani de prietenie şi parteneriat româno-german. La 21 aprilie 1992, România şi Germania au semnat, la Bucureşti, „Tratatul între România şi Republica Federală Germania privind cooperarea prietenească şi parteneriatul în Europa”, care a pus bazele dezvoltării relaţiilor bilaterale după încheierea Războiului Rece şi reunificarea Germaniei.