Profesor universitar din Oradea condamnat pentru fraudă cu fonduri europene, în ciuda deciziei Înaltei Curți și a CJUE

Curtea de Apel București (CAB) a pronunțat o hotărâre definitivă, ignorând decizia Înaltei Curți și aplicând decizia Curții de Justiție a UE (CJUE) privind prescripția, într-un caz de fraudă cu fonduri europene. Potrivit deciziei instanței din 18 aprilie 2024, profesorul universitar Ioan-Francis Hathazi din Oradea și administratorul unei firme au fost condamnați la 2 ani de închisoare cu suspendare pentru fraude de peste 100.000 de euro.

Deși faptele s-au petrecut între 2009 și 2012, într-un efort de a obține încetarea procesului penal prin intervenția prescripției, inculpații au invocat deciziile Curții Constituționale a României (CCR) și a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) privind prescripția. Cu toate acestea, CAB a decis să aplice decizia CJUE, care exclude retroactivitatea deciziilor CCR și ÎCCJ în această privință.

Curtea a constatat că termenul de prescripție de 8 ani a început să curgă la data de 1 noiembrie 2012. Chiar dacă inculpații au solicitat aplicarea deciziilor CCR și ÎCCJ, CAB a considerat că, potrivit hotărârii CJUE, faptele nu sunt prescrise și a dispus condamnarea lor.

Motivând decizia, instanța a subliniat că este obligată să respecte hotărârea CJUE și să nu țină cont de decizia ÎCCJ, argumentând că inculpații erau conștienți de condițiile tragerii lor la răspundere penală la momentul săvârșirii faptelor. Astfel, prin aplicarea deciziei CJUE, CAB a eliminat perioada în care faptele se prescriu mai repede, conform deciziilor anterioare ale ÎCCJ.

Rezultatul acestei hotărâri evidențiază discrepanțele dintre jurisprudența națională și cea europeană în ceea ce privește aplicarea legii penale, precum și complexitatea interpretării și aplicării principiilor europene în sistemul judiciar românesc.