Prognoze negre pentru Europa: prețul alimentelor va exploda
În Europa de Nord și de Vest, vara a fost neobișnuit de răcoroasă și ploioasă, în timp ce în Europa Centrală și de Sud-Est căldura extremă și seceta severă au reprezentat provocări serioase pentru fermieri. Vremea extremă a afectat, de asemenea, randamentele și prețurile culturilor. În Ungaria, o parte semnificativă din porumb și cartofi s-a distrus.
Recoltele de floarea soarelui și de porumb din Europa au fost, de asemenea, afectate de seceta din acest an, iar recolta va fi mult mai mică decât se aștepta. Nici din punct de vedere calitativ experții nu se așteaptă la o situaţie mai bună, văzând dimensiunea știuleților de porumb și boabele uscate, potrivit analizei Institutului pentru politici climatice al MCC.
În pofida secetei, aprovizionarea internă din Ungaria este de așteptat să fie asigurată în acest an, dar din cauza obligațiilor de export, pot fi necesare şi importurile. În cazul furajelor mixte, grâul poate înlocui parțial porumbul mai scump, astfel încât lipsa de furaje este puțin probabilă. În schimb, în Serbia și Croația se așteaptă o penurie. În cele două state este estimată o pierdere a recoltei de aproape 65-70%.
Potrivit primelor estimări, în Ungaria se recoltează cu aproximativ 150.000 de tone de mere mai puțin decât anul trecut. Potrivit Camerei Agricole, cantitatea de mere de calitate alimentară este de așteptat să fie în jur de 90-100 de mii de tone, în timp ce anul acesta se pot recolta 220-240 de mii de tone de mere industriale.
Recolta nici măcar nu acoperă consumul intern, întrucât cererea de mere este de 110.000 de tone, în timp ce capacitatea de procesare este de 400 de mii de tone. Potrivit Camerei Agricole și FruitVeB (Organizaţiei Interprofesionale pentru Fructe şi Legume din Ungaria), prețul net de achiziție al sucului de mere variază în prezent între 75-80 de forinţi (0,95-1,01 lei) pe kilogram, care este aproape dublu faţă de preţul din anul trecut.
În cazul merelor comestibile, se așteaptă o creștere a prețului de producător cu 25-35%.
Între timp, în Polonia, cel mai mare producător european de mere, se așteaptă o producţie cu 30-50% mai mică, la fel ca și în România și în Republica Cehă.
Pe de altă parte, prețul uleiului de măsline a crescut la un nivel record din cauza vremii extrem de calde. Orezul este grav afectat atât de secetă, cât și de inundații, cultura de cartofi a fost afectată de ploile excesive din Europa de Vest și de seceta din partea de est a continentului, iar cultura de tomate a fost afectată într-un procent de 8-10% din cauza valurilor de căldură.
În general, 45-46% din suprafețele agricole ale Europei sunt afectate de vremea extremă de vară în acest an, care implică pierderi semnificative de recolte și deteriorarea calității culturilor. Prin urmare, în acest an, trebuie să ne aşteptăm la o creștere semnificativă a prețurilor alimentelor în întreaga Europă din cauza fenomenelor meteorologice extreme, care este agravată de situația geopolitică globală incertă, precum și de vremea ploioasă extremă din Asia și de seceta din Africa.
Institutul face referire la prognoza Băncii Centrale Europene (BCE) și a Institutului de Cercetare a Impactului Climatic din Potsdam, potrivit căreia inflația anuală a alimentelor ar putea crește cu până la 3,2 puncte procentuale pe an din cauza temperaturilor mai ridicate din următorul deceniu. Ceea ce ar putea însemna o creștere a inflației totale anuale de până la 1,18 puncte procentuale până în 2035.
De asemenea, schimbarea sezonului de vegetație provoacă cheltuieli suplimentare pentru agricultură, care se reflectă și în prețurile alimentelor. Ca urmare a verii europene calde și uscate din 2022, inflația alimentară în Europa a crescut cu aproximativ 0,6-0,8 puncte procentuale. Potrivit estimării preliminare a BCE, se poate aștepta o tendință similară pe continent în această iarnă și anul viitor din cauza vremii.
Potrivit analizei, schimbările de mediu și deteriorarea crescută a solurilor pot provoca o inflație alimentară durabilă, în viitor, care poate fi prevenită doar prin adaptare, prin modernizarea sistemelor agricole de irigare, prin reproducerea de noi soiuri de plante tolerante la stres și cu tehnologii de precizie.