Programul de guvernare: dezvoltarea unui Centru Naţional de Excelenţă în Apărarea Cibernetică, prioritate în domeniul Apărării

Dezvoltarea unui Centru Naţional de Excelenţă în Apărarea Cibernetică, crearea unui sistem integrat de comunicaţii militare şi extinderea măsurilor de securitate informaţională au fost incluse printre obiectivele strategice ale Ministerului Apărării Naţionale (MApN), potrivit programului de guvernare propus de coaliţia PSD-PNL-UDMR-grupul parlamentar al minorităţilor naţionale.

În document se vorbeşte de necesitatea „întăririi capacităţii de combatere a acţiunilor ostile de tip hibrid şi a celor de dezinformare” printr-un Centru Naţional de Excelenţă în Apărarea Cibernetică.

„În paralel, România va implementa un sistem robust de protecţie a infrastructurii critice, axat pe identificarea şi gestionarea riscurilor şi vulnerabilităţilor printr-un proces sistematic de management al riscului. Acest sistem va permite o evaluare standardizată a protecţiei şi rezilienţei infrastructurilor critice, cu specificaţii adaptate fiecărei tipologii de infrastructură, inclusiv prin măsuri de backup şi întărire a capacităţii de reacţie în faţa ameninţărilor cibernetice şi hibride”, se arată în programul de guvernare la capitolul „Apărare”.

De asemenea, Guvernul îşi propune „consolidarea parteneriatului strategic cu SUA”, cu deosebire în actualul context de securitate.

„Consolidarea parteneriatului strategic cu SUA reprezintă una dintre priorităţile majore de politică externă ale României”, se precizează în programul de guvernare.

Alte obiective ale României sunt „implementarea priorităţilor strategice şi a liniilor de efort cuprinse în cadrul Foii de parcurs dedicată cooperării în domeniul apărării pentru perioada 2020-2030; întărirea cooperării RO-SUA în plan regional pentru consolidarea rezilienţei, securităţii şi conectivităţii în regiunea Mării Negre; consolidarea prezenţei forţelor SUA în România, precum şi a capabilităţilor de apărare, pe fondul deciziei administraţiei americane referitoare la prezenţa SUA în Europa”.

În acelaşi timp, Guvernul susţine că România trebuie să continue „toate eforturile necesare pentru facilitarea desfăşurării activităţilor forţelor SUA în România şi a modernizării infrastructurii bazelor militare, în special cele de la Mihail Kogălniceanu, Câmpia Turzii şi Cincu”, prin continuarea colaborării cu SUA în vederea derulării programelor majore de înzestrare, intensificarea cooperării bilaterale regionale în domeniul apărării.

O altă prioritate o reprezintă consolidarea dimensiunii de apărare a parteneriatelor strategice ale României, dar şi a cooperării cu state aliate, în special cu Franţa, Turcia, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, Polonia, Bulgaria, Germania, Italia, Spania, Republica Moldova şi Ucraina.

Noul Executiv are în vedere „conturarea rolului României de pol regional de stabilitate şi securitate, prin menţinerea unor contribuţii substanţiale în regiunile de interes prioritar pentru ţara noastră precum regiunea extinsă a Mării Negre, Balcanii de Vest şi vecinătatea Estică a NATO şi Uniunii Europene (UE)”.

Guvernul are ca obiectiv şi creşterea rolului strategic al României în cadrul NATO şi UE prin contribuţia semnificativă a României la consolidarea posturii NATO de descurajare şi apărare, cu accent pe flancul estic aliat şi menţinerea contribuţiei la comandamentele NATO, conform angajamentelor asumate, prin participarea la operaţiile şi misiunile NATO şi UE, prin îndeplinirea obligaţiilor ce decurg din calitatea de membru al NATO şi UE pentru asigurarea capabilităţilor necesare atingerii unui nivel înalt de pregătire, prin participarea la iniţiativele UE în domeniul apărării şi la procesul NATO de planificare a apărării şi de investiţii în securitate, prin participarea activă la procesele decizionale în cadrul NATO şi UE, precum şi prin lucrări de modernizare şi extindere a infrastructurii din bazele militare şi centrele din România unde sunt dislocate sau urmează să fie dislocate trupe şi capabilităţi ale statelor aliate sau prin continuarea demersurilor cu privire la dezvoltarea coridoarelor de mobilitate militară în regiunea de Sud-Est şi asumarea unui rol crescut, inclusiv în ceea ce priveşte proiectele strategice de infrastructură cu utilizare dublă, civilă şi militară.

În acelaşi timp, Guvernul propune ca, în contextul situaţiei complexe de securitate din regiunea Mării Negre şi a existenţei Centrului European de instruire F-16 de la Baza 86 Aeriană din Feteşti, România să continue demersurile pentru a permanentiza hub-ul pentru instruirea piloţilor de aeronave F-16 şi creşterea interoperabilităţii între aliaţi.

Programul de guvernare urmăreşte şi implementarea prevederilor Programului Armata României 2040 şi a Planului multianual de înzestrare a Armatei României Planul Armata României 2040 şi Planul Multianual de Înzestrare.

Un alt obiectiv îl reprezintă modernizarea politicilor de resurse umane şi creşterea calităţii vieţii personalului, prin creşterea conştientizării publice privind sacrificiile personalului militar şi importanţa socială a acestui rol, asigurarea predictibilităţii carierei militare, îmbunătăţirea programelor sociale, prin actualizarea constantă a actelor normative care reglementează acest domeniu, dar şi dezvoltarea programelor de modernizare a facilităţilor medicale proprii, inclusiv Programul Politrauma.