Proiect Finanțe: FGA se poate împrumuta de la Guvern pentru a plăti pagubele falimentelor RCA

Un proiect de lege elaborat de Ministerul Finanțelor vizează plata despăgubirilor cuvenite în temeiul contractelor RCA.

Proiectul de lege reglementează un mecanism de finanțare a Fondului de Garantare a Asiguraților prin apelarea la împrumuturi de stat, în situații excepționale în care resursele financiare disponibile ale acestuia, în calitate de schemă de garantare în domeniul asigurărilor, nu sunt suficiente pentru acoperirea cuantumului sumelor datorate potrivit legii creditorilor de asigurări și organismelor similare din alte state membre, se arată în nota de fundamentare a proiectului de lege.

În ultimii ani au avut mai multe falimente RCA: Astra, Carpatica, City Insurance, Euroins.

Mecanismul reglementat este similar cu cel aplicabil Fondului de garantare a depozitelor bancare prevăzut de Legea nr. 311/2015 privind schemele de garantare a depozitelor şi Fondul de garantare a depozitelor bancare, cu modificările și completările ulterioare, iar reglementarea acestuia are în vedere protecția creditorilor de asigurări și obligațiile ce revin României în calitate de stat membru în conformitate cu Directiva (UE) 2021/2118 de a lua măsurile corespunzătoare pentru a se asigura că organismul însărcinat cu plata despăgubirilor către persoanele prejudiciate RCA în cazul insolvenței sau lichidării asigurătorilor dispune de fonduri suficiente pentru efectuarea plăților datorate.

Proiectul de lege introduce de asemenea dispoziții similare celor aplicabile Fondului de garantare a depozitelor bancare în ceea ce privește acordarea garanțiilor de stat ce ar putea fi solicitate de Fondul de garantare a asiguraților în vederea contractării unor împrumuturi de la instituții de credit.

În situaţii excepţionale în care resursele financiare disponibile ale Fondului, în calitate de schemă de garantare în domeniul asigurărilor, nu sunt suficiente pentru acoperirea cuantumului sumelor datorate de Fond potrivit prevederilor prezentei legi creditorilor de asigurări și organismelor similare din alte state membre, Guvernul, prin Ministerul Finanţelor, la solicitarea Fondului, pune la dispoziţia acestuia sumele necesare, sub formă de împrumut, în termen de maximum 30 de zile de la data solicitării.

Sursa fondurilor pentru împrumutul este reprezentată de vărsămintele din privatizare în lei şi valută înregistrate în contul Trezoreriei Statului. În situaţia în care valoarea împrumutului ce urmează a fi solicitat depăşeşte suma disponibilităţilor din vărsăminte din privatizare în lei înregistrate în contul curent general al Trezoreriei Statului, Fondul poate solicita în completare un împrumut în valută din vărsăminte din privatizare în valută. La stabilirea sumei împrumutului solicitat se va lua în considerare şi riscul valutar.

Guvernul, prin Ministerul Finanţelor, pune la dispoziţia Fondului împrumutul solicitat pe bază de convenţie încheiată între părţi, în care se precizează valoarea împrumutului şi condiţiile generale de acordare/rambursare a acestuia.

Dacă vărsămintele din privatizare sunt insuficiente, Ministerul Finanţelor poate lansa împrumuturi de stat. Sumele necesare vor fi puse la dispoziţia Fondului în termen de maximum 30 de zile de la data solicitării lor de către acesta. Ministerul Finanţelor va vira sumele puse la dispoziţia Fondului ca împrumut/subîmprumut în conturile acestuia indicate în solicitarea de împrumut.

Proiectul de act normativ are ca beneficiu asigurarea protecției persoanelor prejudiciate prin accidente de vehicule îndreptățite la despăgubiri în temeiul contractelor RCA în cazul falimentului sau lichidării asigurătorilor care au încheiat contractele respective pentru persoanele responsabile de producerea prejudiciilor.

Alte schimbări preconizate

Proiectul de lege vizează în principal, în ceea ce privește plata despăgubirilor cuvenite în temeiul contractelor RCA, următoarele aspecte:

• reglementarea dreptului persoanelor cu reședința în România, prejudiciate prin accidente de vehicule, de a solicita Fondului plata despăgubirilor cuvenite în temeiul contractelor RCA încheiate de asigurătorii persoane juridice române și asigurătorii autorizați în statele membre, în cazul falimentului ori lichidării bazate sau nu pe insolvență a acestora;

• extinderea protecției furnizate de Fond și în caz de lichidare care nu este bazată pe insolvență;

• eliminarea plafonului actual de 500.000 de lei, în cazul persoanelor prejudiciate RCA, plățile urmând a fi efectuate de către Fond în limita unui plafon de garantare care este dat de nivelul limitei maxime de răspundere a asigurătorului care a încheiat contractul RCA, adică cea mai mare valoare dintre limita de răspundere prevăzută în legislaţia aplicabilă locului de producere a accidentului şi cea prevăzută în contractul RCA;

• reglementarea obligației Fondului de a rambursa către organismele similare din statele de reședință a persoanelor prejudiciate a sumelor ce le-au fost achitate acestora în temeiul contractelorRCA încheiate de asigurătorii debitori persoane juridice române aflați în procedură de faliment sau în procedură de lichidare care nu este bazată pe insolvență;

• reglementarea dreptului Fondului de a obține rambursarea sumelor achitate direct persoanelor prejudiciate române de la organismele din statele membre de origine ale asigurătorilor debitori aflați în procedură de faliment sau în procedură de lichidare bazată sau nu pe insolvență;

• introducerea termenelor de soluționare a cererilor de plată a despăgubirilor și de efectuare a rambursărilor către organismele din celelalte state membre, respectiv către Fond;

• transpunerea altor cerințe ale directivei referitoare la schimbul de informații și cooperarea între Fond, asigurătorii în cauză, organismele din statele de origine ale acestora, și alte entități, dreptul de subrogație etc.

Întrucât, suplimentar obligațiilor de plată ale Fondului care decurg din Directiva (UE) 2021/2118, acesta va continua să ofere protecție și prin plata creanțelor de asigurări rezultate din alte forme de asigurare decât contractele RCA, în cazul falimentului/lichidării bazate pe insolvență a asigurătorilor români și a asigurătorilor europeni pentru activitatea din România desfășurată prin intermediul sucursalelor deschise în România, proiectul de lege vizează și:

• reglementarea faptului că cererile de plată adresate Fondului pentru încasarea sumelor cuvenite, potrivit legii, rezultate din alte forme de asigurare decât contractele RCA se soluționează într-un termen rezonabil;

• definirea distinctă a persoanelor prejudiciate RCA în cadrul creditorilor de asigurări, pentru a asigura claritate în ceea ce privește, pe de o parte, faptul că plafonul actual de 500.000 de lei prevăzut de lege se menține numai în ceea ce privește plata creanțelor de asigurare rezultate din alte forme de asigurare decât contractele RCA, iar pe de altă parte, faptul că în caz de lichidare care nu este bazată pe insolvență, Fondul are obligații de plată doar către persoanele prejudiciate îndreptățite să primească despăgubiri în temeiul contractelor RCA;

• modificarea/completarea unor prevederi privind resursele financiare ale Fondului și modul de plasare a disponibilităților acestuia, precum și pentru corelarea soluțiilor legislative.

Situația actuală

Fondul de garantare a asiguraților, denumit în cele ce urmează Fondul, are ca scop plata creanțelor de asigurări rezultate din contractele de asigurare facultative și obligatorii încheiate în condițiile legii, în cazul insolvenței unui asigurător autorizat în România sau a unui asigurător autorizat într-un stat membru și care își desfășoară activitatea în România prin intermediul unei sucursale deschise în România (asigurător european), către creditorii de asigurări care aleg să parcurgă procedura administrativă reglementată de această lege prin formularea de cereri de plată în acest sens.

Fondul efectuează plăți din disponibilitățile sale, constituite în principal din contribuțiile asigurătorilor, cu respectarea plafonului de garantare prevăzut de lege, stabilit în prezent la un cuantum de 500.000 lei per creanță de asigurare.

Astfel, Fondul, ca schemă de garantare în domeniul asigurărilor, a fost constituit cu scopul de a crea un impact pozitiv asupra încrederii asiguraților, beneficiarilor și persoanelor prejudiciate îndreptățiți la plata creanțelor de asigurare deținute asupra asigurătorilor în insolvență.

Existența unui fond de garantare în forma reglementată în prezent de legislația română nu este o obligație rezultată din directivele europene, astfel că decizia de înființare, reglementarea modului de organizare și de funcționare a unui astfel de fond, tipurile de asigurări pentru care se oferă protecție ori persoanele eligibile să beneficieze de plățile efectuate de fond reprezintă o opțiune exclusiv națională.

De altfel, România este singurul stat membru din Spațiul Economic European în care fondul de garantare în domeniul asigurărilor oferă protecție pentru toate tipurile de asigurări (generale sau de viață, facultative sau obligatorii) și pentru orice creditor de asigurare, indiferent că este persoană fizică și juridică. Dintre statele membre, fonduri aproximativ similare mai există în Letonia, Malta și Spania, însă nici acestea nu oferă protecție integrală, anumite tipuri de asigurări ori creditorii de asigurări persoane juridice fiind excluse din acoperire.

În toate celelalte 15 state membre în care mai există anumite scheme de garantare în domeniul asigurărilor, acestea acoperă exclusiv, de regulă, asigurările de viață ori anumite tipuri de asigurări de viață, asigurări de sănătate, asigurări de accidente de muncă, asigurări de răspundere civilă auto sau alte forme de asigurări generale obligatorii. Directiva (UE) 2021/2118 introduce, în premieră la nivel european și numai în ceea ce privește despăgubirile cuvenite în temeiul contractelor RCA, obligația fiecărui stat membru de a institui organisme care să protejeze persoanele prejudiciate din respectivul stat, prin plată directă, în cazul lichidării sau insolvenței asigurătorului care a preluat răspunderea persoanei responsabile de accident, indiferent în care stat membru a fost autorizat asigurătorul.

Totodată, organismele asigură și protecția persoanelor prejudiciate din celelalte state membre, atunci când asigurătorul care a preluat răspunderea persoanei responsabile de accident este autorizat în statul în care a fost instituit organismul, protecția fiind furnizată indirect, prin rambursarea către organismele similare din statele de reședință a persoanelor prejudiciate a sumelor plătite acestora.

În același timp, se introduc termene clare de plată a sumelor cuvenite persoanelor prejudiciate și de rambursare între organismele instituite la nivel european, principiul fiind acela că organismul din statul membru în care a fost autorizat asigurătorul este cel care suportă în ultimă instanță plata despăgubirilor.