Proiect pentru învățământul românesc: școala unde elevii vor veni cu mâna în buzunar

Școala Generală nr. 1 din Ciolpani devine, începând cu anul viitor, prima școală pilot din județul Ilfov, având un concept educațional inovativ promovat de directoarea Mariana Banu. Aceasta își dorește să implementeze un sistem prin care elevii să poată veni la școală „cu mâinile în buzunar” și să plece acasă la fel.

„Să nu mai vină cu ghiozdanele după ei. Să le asigur eu tot ce au nevoie, de la manuale, auxiliare, caiete, rechizite până la masa de prânz”, își propune Mariana Banu, director la Școala din Ciolpani.

În cadrul acestei școli învață aproximativ 350 de elevi, iar directoarea atrage atenția asupra unui fenomen des întâlnit: temele copiilor sunt, de multe ori, rezolvate de părinți, nu de elevi. „Este deja un fenomen ca părinții să rezolve temele copiilor. Iar aceștia nu fac decât să le transcrie pe caiete și atât. Fără să înțeleagă însă despre ce este vorba. Iar în clasă, cei care vin cu temele nefăcute le copiază de la ceilalți”, a explicat Mariana Banu. Acest lucru a determinat-o să propună eliminarea temelor pentru acasă, realizându-le în schimb la școală, sub îndrumarea unui profesor: „Se pregătesc, mulți dintre ei, cu 10 minute înainte de intrarea la oră. Și atunci ce rost mai au aceste teme pentru acasă? Nu îi ajută cu nimic. Este o activitate total inutilă. Atunci mi-a venit o idee: dacă nu le-am mai da teme pentru acasă și i-am determina să și le facă la școală, sub îndrumarea unui dascăl? Și după propriile lor puteri și cunoștințe.”

În acest demers, directoarea își dorește „pilotarea unui nou design al zilei de curs”. Programul pe care îl propune prevede ca elevii să petreacă patru-cinci ore în mod obișnuit la clasă, urmate de o oră de relaxare și masă. „Apoi, urmează două ore timp în care, sub supravegherea unui dascăl, își vor face temele, vor lucra la diferite proiecte, se vor implica în diverse activități de dezvoltare personală”, a explicat Mariana Banu.

În plus, pentru copiii cu abilități speciale, cum ar fi înclinația spre arte, directoarea dorește să colaboreze cu muzee și alte instituții, pentru ca aceștia să beneficieze de activități extracurriculare specifice: „Vom încerca să identificăm încă din clasele mici copiii capabili de performanță, iar apoi să-i școlim într-un Centru de performanță”.

Pentru a evalua eficacitatea programului, directoarea intenționează să folosească platforma Brio, axându-se pe evaluări lunare și standardizate, în special pentru literație, despre care consideră că este un punct slab al multor elevi: „M-aș axa mai ales pe partea de literație pentru că elevii din ziua de azi nu înțeleg ce citesc, nu știu să povestească, nu știu să se exprime. Aici este marea lor problemă”. Astfel, profesorii vor evalua gradul de implicare a fiecărui elev și vor întocmi rapoarte individuale care să urmărească progresul fiecărui copil.

Totodată, Banu consideră că orele suplimentare trebuie să fie simple și atractive, pentru a nu deveni o povară: „Eu merg pe ideea că ce e prea mult strică. Elevilor nu trebuie să li se pară o corvoadă aceste două ore cât stau peste program. Lecțiile trebuie să fie simple, accesibile, interesante”.

Printre metodele inovative deja implementate se află învățarea prin joc, un aspect pe care directoarea dorește să-l extindă. „Pe internet sunt o mulțime de jocuri interactive, interesante și atrăgătoare, puzzle-uri, de exemplu, care ar putea fi accesate la ora de Geografie. O hartă cu județe poate… Sau tot soiul de experimente care să-i ajute să învețe fizică sau chimie”. La Ciolpani, elevii de gimnaziu învață Istoria prin intermediul unui joc video, cum este cazul lecției „Mediul natural și viața cotidiană în Orientul Antic”. „Elevii, cu ajutorul unei console, descoperă orașul antic și au ca temă să observe detaliile din joc – oamenii, orașul și mediul înconjurător”, a spus Mariana Banu.

Un studiu realizat de psihologul educațional Dacian Dolean, specialist în dezvoltarea limbajului, oferă sprijin acestei inițiative. Studiul a arătat că „un volum mic de teme produce efecte mari”, dar pentru rezultate optime acestea trebuie realizate de elevi, nu de părinți. Experimentul, desfășurat pe elevi de clasa a III-a, a demonstrat că un număr redus de teme, construite atent, poate aduce progrese semnificative.

„Acest lucru ne arată că dezvoltarea alfabetizării nu se reduce doar la un proces de exersare, ci implică mai mulți factori și o intensitate mai mare pentru a produce efecte substanțiale”, explică psihologul. Astfel, pentru a garanta eficiența în realizarea temelor, directoarea Banu propune ca elevii să le efectueze la școală, sub supravegherea a doi profesori, ceea ce asigură un suport educațional suplimentar: „Este motivul pentru care temele se vor face la școală, iar pentru ca elevii să le poată efectua, intenționez să aduc la ore nu un profesor, ci doi, care să predea materia împreună”.