Proprietara Vâltorii de la Lisa, propusă pentru titlul de Tezaur Uman Viu-UNESCO! (VIDEO)

Specialiştii Serviciului Cultură Tradiţională din cadrul Centrului Cultural Reduta din Braşov au finalizat dosarul de candidatură la titlul de Tezaur Uman Viu, propunând-o pe Angelica Lungociu, proprietara Vâltorii de la Lisa.

„Şi în acest an, judeţul Braşov a depus un dosar de candidatură la titlul de Tezaur Uman Viu – proiect implementat de UNESCO, prin Ministerul Culturii. Propunerea pentru această ediţie este pentru o instalaţie de tehnică populară, mai exact #vâltoarea de la #Lisa, a cărei proprietară este doamna Angelica Lungociu„, a anunţat instituţia de cultură pe pagina de Facebook.

Complexul de instalaţii tradiţionale de prelucrare a lânii „La vâltori” este cel mai vechi din România, datând din anii 1850. Acesta a fost integrat, de către Muzeul de Etnografie Braşov, în circuitul turistic şi poate fi vizitat de public în localitatea Lisa, aflată în apropierea municipiului Făgăraş.

08:45, 21.12.2024 • POLITICĂ

SUA, îngrijorată de criza politică prin care trece România: Susținem preocuparea de a organiza alegeri prezidenţiale libere şi corecte

08:00, 20.12.2024 • OPINII

România, la limita prăpastiei financiare: iresponsabilitate politică sau populism perpetuu?

Moştenit pe parcursul a trei generaţii

„Cu secole în urmă, locuitorii din Lisa şi-au construit diverse instalaţii tehnice acţionate de forţa hidraulică furnizată de pârâul Lisa, ce curge pe lângă sat: mori pentru obţinerea făinei prin măcinarea boabelor de cereale, teascuri pentru stors uleiul din seminţe, joagăre pentru tăierea buştenilor de lemn, dârste şi pive pentru prelucrarea ţesăturilor groase din lână şi cazane pentru distilat rachiu.

Din cele 19 instalaţii care au funcţionat în secolul XX, astăzi se mai păstrează 5 instalaţii dezafectate şi 3 instalaţii în funcţiune: moara lui Greavu Vasile, cazanul lui Paler Gheorghe şi complexul lui Greavu Viorel de „La Vâltori”. Complexul de prelucrare a straielor al familiei Greavu funcţionează de peste un secol, fiind moştenit pe parcursul a trei generaţii: actualul proprietar, Greavu Viorel, a preluat meşteşugul de la tatăl său, Greavu Victor, care l-a învăţat la rândul său de la tatăl lui, Greavu Toma”, conform informaţiilor prezentate pe site-ul propriu de Muzeul de Etnografie Braşov.