Proprietăți postbelice, la vânzare cu aproape 4 milioane euro în București

Deși a trecut prin 50 de ani de comunism și 30 de ani de incompetență în administrație, care au provocat distrugeri ireparabile ale proprietăților din București, orașul a reușit, totuși, să păstreze o parte dintre comorile de urbanism construite înainte de cele două războaie mondiale, uneori înainte de intrarea în secolul XX. Trei dintre aceste proprietăți, scăpate de distrugere, sunt scoase la vânzare prin Sotheby’s International Realty și valorează împreună aproape 4 milioane de euro.

Casa negustorului Ghiță S. Popescu

Construită în anul 1913 de negustorul bucureștean Ghiță Popescu, casa din Speranței numărul 32 închide între zidurile sale farmecul uneia dintre străzile centrale și cochete ale Capitalei. Proprietate aflată între bulevardul Carol și strada Italiană, apare cu acest nume în planurile orașului de la sfârșitul secolului al XIX-lea. De altfel, pe acea stradă s-a aflat prima locuință a lui Mihai Eminescu, după sosirea sa în București, în 1877. Și fondatorul școlii românești de neurochirurgie, Dumitru Bagdasar, a locuit pe strada Speranței. Casa negustorului Ghiță Popescu a fost naționalizată după anii 1960, atunci când se afla în proprietatea doctorului Elias Haim.

Cei peste 400 de metri pătrați ai imobilului din strada Speranței, dispuși pe S+P+E+M, au fost supuși recent unui meticulos proces de renovare. În fapt, întreaga locuință este o reinterpretare în cheie modernă a unui imobil dominat de trăsături arhitecturale clasice, specifice Bucureștiului de la început de secol XIX. Proprietatea, disponibilă și pentru închiriere, are 10 camere și un teren disponibil de 256 mp, iar prețul de vânzare a fost redus de la 1,7 milioane euro, la 1,3 milioane de euro.

Casa profesorului Dimitrie Petrescu

Acest monument istoric, construit la sfârșitul secolului al XIX-lea, poartă cu noblețe semnele unei epoci de modernizare în care modelul francez s-a impus ca principal reper în arhitectură, dar și în viața cotidiană bucureșteană. Influențe franceze se regăsesc și în stilul arhitectural al casei profesorului Dimitrie Petrescu, ridicată la intersecția străzii Berzei cu Calea Griviței, două artere de-a lungul cărora s-a scris istoria Bucureștiului.  La exterior, clădirea păstrează intacte toate elementele arhitecturale, privirea fiind cucerită de eleganța detaliilor decorative aplicate pe frontoanele ferestrelor.

În prezent, imobilul dispune de un proiect de arhitectură pentru restaurarea fațadei, reamenajare interioară și pentru transformarea podului în mansardă. Clădirea este atribuită lui Dimitrie Petrescu, care, atât cât permit sursele istorice disponibile, ar putea fi unul și același cu primul profesor de astronomie şi geodezie al Universității din București, matematician și mare intelectual, licențiat la Paris.

Proprietatea are 30 de camere și 682 mp de teren, iar prețul de vânzare se ridică la 1,7 milioane de euro.

Băcănia și casele Nae Petrescu

Nae Petrescu, fost angajat al lui Dumitru Bragadiru, unde probabil învățase meseria distilatului, cumpăra de la Primăria Bucureștiului un teren la intersecția străzilor Plantelor, Traian și Stupinei. Cu 2.845 de lei Petrescu devenea proprietar a circa 284 de mp care vor adăposti în anii ce veneau atât afacerea lui Nae Petrescu – Băcănia, cât și reședința familiei sale.

Atât cofetăria, cât și distileria, alături de celelalte produse pe care le comercializa îi creșteau afacerea către 1900, an în care Nae Petrescu finaliza lucrările la imobilul care ocupa numerele 56 și 58 ale străzii Plantelor. Casa va rămâne în familie după decesul lui Nae Petrescu (1922), trecând în moștenirea celor doi copii, Nicu și Atanasie.

Afacerea avea și ea să rămână în familie până la instaurarea regimului comunist, moment în care atât prăvălia, cât și reședința familiei erau naționalizate. Proprietatea are 30 de camere, 805 mp de teren și e la vânzare pentru 760.000 euro, redus de la 900.000 euro.