Prostituția în România: legalizare pe ușa din dos sau neînțelegere birocratică?

În România lui 2025, codurile CAEN au ajuns să fie mai permisive decât imaginația noastră colectivă. Unde altundeva decât aici ar putea o noapte pasională cu o escortă să fie catalogată drept „serviciu personal”, pe aceeași linie cu o consultație astrologică sau o ședință de spiritism? Poate că, între orgasme și horoscoape, ne conectăm la „spiritele strămoșilor” și nici nu știm. Sau, cine știe, astrograma vine la pachet cu „serviciul complet”?

Când prostituția intră pe ușa din dos sub pretextul unui cod economic, rămâne doar o întrebare: ne-am rafinat moravurile sau ne-am rafinat ipocrizia?

Prostituția și ipocrizia: cum ajunge un blow-job să fie confundat cu astrologia

Recent, în spațiul public au apărut discuții aprinse privind o posibilă legalizare tacită a prostituției în România, ca urmare a includerii acesteia în noua clasificare a codurilor CAEN, alături de activități precum astrologia și spiritismul. Această asociere a stârnit controverse și a ridicat întrebări despre intențiile autorităților și implicațiile legale ale acestei modificări.

Ce sunt codurile CAEN?

Codurile CAEN (Clasificarea Activităților din Economia Națională) reprezintă un sistem standardizat de clasificare a activităților economice din România. Acestea sunt esențiale pentru înregistrarea și autorizarea firmelor, oferind un cadru clar pentru desfășurarea diverselor activități economice. Începând cu 1 ianuarie 2025, a intrat în vigoare noua versiune CAEN Rev. 3, care aduce actualizări și modificări în clasificarea anumitor activități.

Codul CAEN 9699 și includerea prostituției

Conform noii clasificări, codul CAEN 9699, intitulat „Alte servicii personale n.c.a.” (neclasificate altundeva), include o gamă largă de activități, printre care:

• Activități astrologice și spirituale
• Servicii sociale, precum servicii de escortă și birouri de căsătorii
• Furnizarea sau aranjarea de servicii sexuale, organizarea de evenimente de prostituție sau operarea de stabilimente de prostituție
• Servicii de îngrijire a animalelor de companie
• Activități de tatuare și piercing
• Activități ale lustruitorilor de pantofi, portarilor, parcagiilor etc.

Această clasificare a generat confuzie și speculații privind o posibilă legalizare a prostituției în România.

Legalizarea prostituției: realitate sau ficțiune?

Este important de subliniat că includerea unei activități în nomenclatorul CAEN nu echivalează cu legalizarea acesteia. Codurile CAEN au rolul de a clasifica activitățile economice, însă legalitatea desfășurării acestora este reglementată de alte acte normative. În România, prostituția rămâne o activitate ilegală, iar practicarea acesteia este sancționată conform legislației penale în vigoare.

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a precizat că actualizarea codurilor CAEN nu modifică cadrul legal existent privind desfășurarea activităților economice. Astfel, chiar dacă o activitate este inclusă într-un cod CAEN, aceasta nu poate fi desfășurată legal fără respectarea legislației specifice domeniului respectiv.

Reacții și controverse

Asocierea prostituției cu activități precum astrologia și spiritismul a fost percepută de unii ca o încercare de a minimaliza gravitatea acestei practici și de a o normaliza în rândul serviciilor personale. Criticii susțin că o astfel de clasificare poate deschide calea către exploatarea sexuală și traficul de persoane, sub masca unor activități economice legitime.

Pe de altă parte, susținătorii legalizării prostituției argumentează că o reglementare clară ar putea reduce riscurile asociate acestei practici și ar permite autorităților să monitorizeze și să controleze mai eficient fenomenul. Cu toate acestea, simpla includere a prostituției într-un cod CAEN nu reprezintă o soluție și nu oferă cadrul legal necesar pentru protejarea persoanelor implicate.

Astrologie, astrologie… dar să știm și noi ce consumăm!

Includerea prostituției în codul CAEN 9699 reflectă, probabil, o aliniere la clasificările internaționale și o recunoaștere a existenței acestei activități în societate. Cu toate acestea, legalitatea practicării prostituției în România nu a fost modificată prin această actualizare a codurilor CAEN. Pentru a evita neînțelegerile și speculațiile, este esențial ca autoritățile să comunice clar și transparent cu privire la aceste modificări și să asigure că legislația națională este respectată și aplicată în mod corespunzător.

România, țara tuturor prostituțiilor

Dacă tot am început să acordăm coduri CAEN pentru prostituție, de ce să ne oprim la cea de trup? România excelează în atâtea forme de prostituție, încât merită să le punem pe toate în nomenclator, cu descrieri bine punctate. Iată câteva sugestii:

Prostituția politică:

Se desfășoară la cele mai înalte niveluri, unde promisiunile electorale sunt vândute pe un loc călduț în Parlament, iar alianțele de partid se schimbă mai des decât lenjeria intimă. Adevărată artă a contorsionismului moral.

Prostituția profesională:

O întâlnim în birouri și corporații, unde fiecare e gata să vândă colegi, principii și demnitate pentru un bonus de sfârșit de an sau un titlu pompos care să dea bine pe LinkedIn.

Prostituția intelectuală:

Atunci când ideile, articolele sau cărțile nu mai sunt scrise pentru adevăr, ci pentru aplauzele celor care plătesc bine. De la academicieni care justifică dictaturi până la formatori de opinie care justifică orice, prostituția intelectuală e în floare.

Prostituția media:

Televiziuni, ziare și site-uri care își vând coloana vertebrală la kilogram pentru contracte de publicitate sau campanii politice. La un click distanță, vezi cum știrile se transformă în reclame mascate, iar adevărul în divertisment ieftin.

Prostituția culturală:

Organizatorii de evenimente și artiștii care, în loc să promoveze cultura autentică, împachetează kitsch-ul în fundițe colorate și îi spun „festival”. Ce contează calitatea, cât timp încasezi bani de la primărie?

Prostituția de corporație:

Multinaționale care, în numele „valorilor etice”, își exploatează angajații până la epuizare, apoi postează pe social media despre „grija pentru oameni” și „mediu”.

Prostituția socială:

Oameni care își vând prieteniile, relațiile sau chiar familia pentru un like, un tag sau o poză „inspirată” pe Instagram. Nimic nu e prea sfânt pentru validarea virtuală.

Prostituția juridică:

Avocați care apără dictatori, procurori care închid ochii la corupție și judecători care vând sentințe la pachet. Dreptatea, într-un sens pervers, chiar este „oarbă”.

Într-o țară în care totul are un preț, ar fi de-a dreptul nedrept să marginalizăm doar prostituția de trup. În fond, ea este cea mai cinstită dintre toate: plătești, primești. Restul, în schimb, îți vând iluzii, principii, demnitate – iar factura vine abia după ce ești prins în mrejele sistemului.

România nu este doar o țară a prostituției, ci un loc unde prostituția a devenit, în sine, un model de supraviețuire. Poate că ar trebui să ne redefinim sloganul național: „Totul e de vânzare. Inclusiv sufletul.”