Prostituția intră în sistem: România reglementează, dar nu legalizează

România, țara în care orice se poate reglementa – chiar și ceea ce nu este legal. Așadar, zilele acestea am avut parte de o „nouă reglementare” care face parte dintr-un lung șir de măsuri care „reformează” economia, societatea, râul, ramul și gravitația cuantică: codul CAEN 9699. Acesta a fost adăugat în legislația românească sub numele pompos de „furnizare de servicii sexuale”, pe care, evident, nimeni nu știa cum să-l interpreteze. După cum bine știm, în România, orice devine mai clar când legile sunt complicate.

Deși acum fetele de pe centura Bucureștiului pot teoretic să își declare „afacerea” în registrul comerțului, apare întrebarea inevitabilă: unde își autorizează activitatea? La punctul de lucru? La sediu? La terți? Ah, da… pentru a autoriza o astfel de activitate, este necesar un contract de închiriere, dar cine naiba închiriază pentru a opera un „birou” de servicii… mai puțin ortodoxe? Nu „el la ea”, nu „ea la el”, nu „el la el” (ca să fiu în ton cu vremurile) – care este spațiul de „lucru” acceptat, și, mai ales, cine își va asuma semnătura?

Totuși, Ministerul Justiției, ca un bun ghid al moralității românești, vine cu un mesaj clar: „Furnizarea de servicii sexuale nu poate fi înregistrată ca obiect de activitate într-o firmă, deoarece nu este legalizată”. Deci, în traducere liberă: „Da, putem discuta despre activitatea respectivă, dar nu o putem transforma într-o afacere oficială.” Un mare pas înainte pentru țara noastră!

20:33 • ACTUALITATE

INS: „Referirile la prostituţie sunt valabile numai în acele state în care practicarea ei este permisă”

14:10, 11.12.2024 • POLITICĂ

Kim Yong Hyun, ministrul sud-coreean care a propus legea marțială, a încercat să se sinucidă în arest

Ca să fie și mai interesant, Ministerul Justiției ne amintește că aceste reglementări nu au fost gândite de ei sau de ONRC, ci de… Institutul Național de Statistică. Dar asta nu este nici pe departe un detaliu important. Ce contează cine se ocupă de reglementări, atâta timp cât prostituția și astrologia sunt acum „categorii economice” valabile pe hârtie? Pentru că, nu-i așa, dacă nu poți să reglementezi ceva în realitate, cel puțin o poți face în acte. Până când cineva își va da seama că înregistrarea „furnizării de servicii sexuale” în registrele economice nu este, de fapt, o reglementare a activității, ci doar un truc birocratic care oferă aparența unui sistem ordonat.

Și cum, desigur, în România fiecare are dreptul să „devină antreprenor”, am ajuns să avem reglementări care fac imposibile activitățile dincolo de lege, dar le prezintă într-un cadru formal, pentru ca lumea să creadă că avem „ordine și justiție”. Așadar, viitorul economiei românești este luminos, mai ales că și „serviciile de escortă” și „organizarea de evenimente de prostituție” au fost incluse pe listă. Ce urmează? Poate o reglementare a „evenimentelor de spiritism”, pentru că, cine știe, la cât de bine merge economia, nici nu mai e imposibil.

În concluzie, mai bine mai târziu decât niciodată, dar poate că am fi avut mai multă „ordine” dacă ne-am fi concentrat pe reglementarea lucrurilor care chiar contează.