Punk-ul chinezesc: O nouă eră a rebeliunii și autenticitații

În Hangzhou, în clubul Nine, chitarele sunt puternice, versurile nu se sfiesc, iar publicul este un amestec transpirat de păr crestat, blugi rupți și autenticitate.

Aici, în mijlocul acestui haos sonor, se află una dintre cele mai vibrante mișcări muzicale din China: noul val al punk-ului chinezesc. Un fenomen care nu a dispărut niciodată complet, dar care, în prezent, evoluează și devine tot mai puternic și mai ciudat, scrie Vice.com.

La recentul Unite Punk Music Festival, câteva sute de tineri s-au strâns într-o locație întunecată pentru a striga, a se arunca în crowd-surfing și a se bălăci în energia distructivă a formațiilor precum Labor Glory și System Chaos. Deși acest line-up nu va ajunge prea curând pe scenele Coachella, pentru o întreagă generație de tineri chinezi, este locul sacru unde se simt liberi și autentici.

Acest fenomen nu are nimic din glamour-ul emo sau nostalgia MySpace-ului din anii 2000. Este subteran, auto-finantat și despre supraviețuire emoțională. „Au nevoie de canale pentru a elibera presiunea și a îndepărta negativitatea pentru a se adapta”, spune Zedd, un student la inginerie mecanică și chitarist în System Chaos, într-un interviu acordat Associated Press. În acest context, punk-ul din China nu este doar un stil muzical, ci o formă de terapie colectivă.

16:11 • Turism

Cel mai înalt lift în aer liber din lume. Privelişti care îţi taie răsuflarea, din „liftul celor 100 de dragoni”

14:52, 19.04.2025 • TEHNOLOGIE

Roboții au alergat alături de oameni la maratonul de la Beijing. Câştigătorii cursei (VIDEO)

Punk-ul a lovit China puternic la sfârșitul anilor ’90, cu trupe precum Brain Failure și SMZB care canalizau frustrarea neagră a tineretului în acte de rebeliune. Chiar și pe măsură ce entuziasmul a scăzut și cenzura de stat a crescut, scena punk nu a dispărut. Ea a evoluat, a găsit alte forme de supraviețuire și a continuat să fie prezentă în ciuda numeroaselor obstacole.

„Poate că este mai greu să faci punk rock în China, dar în diferite medii, el își găsește propria cale de a supraviețui”, spune Liu Fei, cofondator al legendarului School Bar din Beijing. De la un club de dans aproape necunoscut, barul a devenit un adevărat hub DIY, care rezistă chiar și în fața presiunilor cenzurii, creșterii chiriei și a atacurilor guvernamentale repetate.

În ceea ce privește versurile, acestea s-au schimbat. Punks-ii de azi nu doar că se opun sistemului, ci sunt cufundați în „sang” – un termen slang din cultura chinezească Gen Z, care se referă la burnout-ul existențial. Rebellionul mai există, dar acum este însoțit de melancolie, umor și poezie. Formațiile precum Hiperson din Chengdu combină post-punk-ul cu spoken word, iar Gong Gong Gong folosesc riffuri minimaliste pentru a deconstrui sunetele tradiționale chinezești. Este un amestec ciudat, dar care funcționează.

Punk-ul în China nu este pe cale să devină viral pe Weibo. Nu este sigur, iar marketingul nu este o preocupare pentru el. Însă în subsoluri aglomerate și baruri prăfuite din orașe precum Beijing, Chengdu și Hangzhou, el este viu și, pentru o nouă generație de tineri sufocați sub presiunea societății, ar putea fi singurul loc care mai simte cu adevărat autentic.

Acest fenomen nu este doar un stil muzical, ci o formă de exprimare a identității pentru o generație aflată sub greutatea unui sistem care nu le oferă prea multe canale de exprimare. Dacă pentru mulți, muzica punk este doar un capitol dintr-o poveste mai amplă, pentru tinerii chinezi care aleg să își dea frâu liber sentimentelor în fața unei audiențe care înțelege, punk-ul rămâne un refugiu, o revoltă și o alegere de viață.