Pușcăriașii din Parlamentul României: Dosarele penale și condamnările nu i-au împiedicat să ajungă în Legislativ

Începutul legislaturii din 2024 a adus în Parlamentul României o serie de nume controversate, unele cu dosare penale încă nerezolvate, altele cu condamnări definitive sau cu trecuturi judiciare mai mult sau mai puțin expuse publicului.

De la parlamentari condamnați pentru diverse infracțiuni, inclusiv corupție și abuz în serviciu, până la politicieni cu dosare deschise pentru diverse acuzații, imaginea noilor aleși ai poporului nu este lipsită de scandaluri.

Gigi Becali – un nume controversat pe listele AUR

Unul dintre cele mai mediatizate nume care a ajuns în Parlament în 2024 este Gigi Becali, fostul patron al clubului de fotbal Steaua București, cunoscut mai ales pentru trecutul său juridic tulbure.

Gigi Becali – parlamentar AUR

16:50, 06.01.2025 • POLITICĂ

Nicușor Dan și George Simion, braț la braț în Capitală

17:24, 05.01.2025 • LIFESTYLE

Incredibil. Milionarul Mohammad Murad are un salariu de 1.000 de lei

Deși a fost condamnat în mai multe rânduri, printre care și o sentință definitivă pentru dare de mită în dosarul privind schimbul de terenuri cu Ministerul Apărării, și a fost implicat în dosare precum „Valiza” și „sechestrarea de persoane”, Becali a reușit să ajungă în Parlament pe listele Alianței pentru Unirea Românilor (AUR). După ce a fost eliberat condiționat în aprilie 2015, Becali a revenit în prim-planul politicii românești. Condamnările sale nu l-au împiedicat să-și facă loc în Legislativ, iar acum se află într-o poziție influentă în Parlament.

Mircia Chelaru – condamnat pentru abuz în serviciu, dar nu doar atât

În cadrul aceluiași partid, AUR, se află și Mircia Chelaru, care a avut un parcurs similar în politica românească. După o condamnare definitivă în 2016, pentru abuz în serviciu, Chelaru a ajuns în Senat, după ce a activat anterior în Camera Deputaților.

Mircia Chelaru – parlamentar AUR

Condamnarea sa, de trei ani cu suspendare, a fost deja contestată, însă fără succes. Deși nu are o condamnare cu executare, trecutul său nu poate fi ignorat, iar noua sa funcție parlamentară nu face decât să sublinieze o problemă mai largă în politica românească – răspunderea politică pentru faptele comise de-a lungul carierei.

Răzvan Mirel Chiriță și Ciprian Ciubuc – scandaluri și acuzații

Un alt nume controversat care a ajuns în Parlament în 2024 este Răzvan Mirel Chiriță, ales pe listele POT. Chiriță a fost trimis în judecată de DNA pentru vânzarea de materiale sanitare la prețuri supraevaluate Primăriei Slatina, în timpul pandemiei de COVID-19.

Vezi Galeria foto 2 Imagini

În ciuda acuzațiilor grave, conducerea POT l-a numit vicelider al grupului parlamentar. Cazul său adâncește îngrijorările privind integritatea noilor aleși și ridică întrebări legate de eficiența autorităților în sancționarea celor care comit infracțiuni economice.

Ciprian Ciubuc, fost parlamentar pe listele AUR, acum ales pe listele SOS, se află sub urmărire penală într-un dosar care îl vizează pe motiv că ar fi distrus pășunea unei alte persoane cu turma sa de oi. Deși acuzațiile sunt mai degrabă legate de o distrugere a unei culturi agricole, comportamentul său politică a fost marcat de conflicte și controversate, iar ancheta în acest caz este încă în desfășurare.

Ștefan Băișanu– între acuzații și prescripția faptelor

În același context se află și Ștefan Băișanu, ales pe listele SOS Suceava. Băișanu a fost trimis în judecată pentru acuzațiile de șantaj și amenințare, dar procesul său s-a încheiat în noiembrie 2024, când Tribunalul Suceava a dispus încetarea procesului din cauza prescripției faptelor.

Alexandru Băinașu – SOS

Acesta este un alt exemplu al modului în care persoanele cu trecut juridic discutabil își continuă carierele politice, în ciuda faptului că faptele lor rămân în suspensie.

Aceste cazuri sunt doar câteva dintre exemplele celor care au reușit să ajungă în Parlamentul României, în ciuda unui trecut juridic controversat. Fenomenul este unul îngrijorător, iar multiplele condamnări penale și dosare în desfășurare arată o disfuncționalitate a sistemului juridic și o superficialitate în selecția celor care ajung în funcții publice.

Este esențial ca autoritățile și alegătorii să fie mai vigilenți în privința celor care au fost condamnați sau care sunt sub anchetă penală, pentru a preveni perpetuarea unei culturi politice în care dosarele penale devin o rampă de lansare în carierele politice.