Putin, criticat de propria gașcă: „Bunicul s-a scufundat!”

Vladimir Putin, maestrul incontestabil al șahului geopolitic, a făcut recent o mutare care i-a lăsat pe unii dintre cei mai loiali pioni ai săi cu gura căscată. Oferta sa neașteptată către președintele american Donald Trump de a investi în exploatarea metalelor rare din Rusia a stârnit un val de critici din partea celor mai înfocați susținători ai săi, cunoscuți drept „patrioții Z”. Acești promotori ai imperialismului rusesc și ai războiului din Ucraina nu s-au sfiit să-și exprime dezaprobarea, conform unei analize publicate de The Moscow Times.

Artiom Joga: resursele noastre nu sunt de vânzare

Artiom Joga, reprezentantul plenipotențiar al Kremlinului pentru Ural și fost comandant de război al separatiștilor proruși din Donețk, a fost printre primii care au ridicat vocea împotriva acestei propuneri. „Aceste resurse constituie o rezervă strategică și trebuie păstrate în interesul statului”, a declarat Joga, al cărui fiu a căzut pe frontul din Ucraina. Pentru el, ideea de a împărți bogățiile naturale ale Rusiei cu fostul „inamic” american este echivalentă cu o trădare națională.

Modest Kolerov: unde este suveranitatea noastră?

Modest Kolerov, redactorul-șef al agenției de știri de propagandă Regnum, a exprimat o „anxietate” profundă legată de potențialele înțelegeri economice cu Statele Unite. În opinia sa, această deschidere către investițiile americane sugerează că „nu suntem suficient de suverani” și că „nu suntem suficient de puternici și treji”. Kolerov subliniază că o astfel de mișcare ar putea submina independența economică și politică a Rusiei, punând-o la mila capriciilor politicii externe americane.

11:24 • Internațional

Coreea de Nord a trimis trupe proaspete în Ucraina

18:33 • POLITICĂ

Marcel Ciolacu, anunț important. România exclude trimiterea de trupe în Ucraina, dar crește investițiile în industria militară

Andrei Rudalev: un nou acord al cerealelor?

Andrei Rudalev, editorialist la canalul de televiziune de propagandă Russia Today, a comparat potențialul acord asupra pământurilor rare cu vechiul acord al cerealelor, avertizând că Rusia s-ar putea trezi cu „toate tranzacțiile anulate” odată cu plecarea lui Donald Trump de la Casa Albă. Istoria a demonstrat că înțelegerile economice cu Statele Unite pot fi volatile, iar Rudalev se teme că Rusia ar putea fi lăsată în offside dacă administrația americană își schimbă direcția.

Mitia Olșanski: schimbarea pantofilor în funcție de vreme

Mitia Olșanski, prezentator la Radio Sputnik și cunoscut pentru susținerea sa ferventă a liniei dure a Kremlinului, a mărturisit că a simțit „un sentiment de stângăcie și iritare” la vederea propunerii lui Putin. Olșanski a acuzat Kremlinul că „își schimbă în mod frecvent pantofii” în funcție de situația politică, sugerând o lipsă de coerență și principii în politica externă rusă. Această flexibilitate excesivă poate fi percepută ca o slăbiciune, atât pe plan intern, cât și internațional.

Bloggerii militari: „bunicul s-a scufundat”

Criticile nu s-au oprit la nivelul mass-media oficiale. Bloggerii militari, o voce influentă în rândul susținătorilor războiului, au fost și mai acizi în comentariile lor. Unul dintre ei, sub pseudonimul Alex Parker Returns, a descris declarațiile liderului rus cu expresia „bunicul s-a scufundat”, sugerând că Putin și-a pierdut busola strategică. Un alt canal de Telegram, „Colonelul Kvacikov și asociații”, l-a numit pe Trump „stăpânul” lui Putin, insinuând o relație de subordonare umilitoare pentru liderul de la Kremlin.

Dmitri Peskov: o mână întinsă sau o capcană diplomatică?

În apărarea sa, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Rusia are planuri de dezvoltare a resurselor strategice și este dispusă să colaboreze cu Statele Unite atunci când „va veni momentul manifestării voinței politice” pe această problemă. „Americanii au nevoie de metale rare, iar noi avem multe”, a subliniat el. Cu toate acestea, această deschidere a fost primită cu scepticism de către susținătorii interni, care văd în ea o potențială capcană diplomatică ce ar putea submina interesele naționale ale Rusiei.

Putin: o ofertă cu două tăișuri

Vladimir Putin însuși a reiterat disponibilitatea Rusiei de a colabora cu partenerii americani, nu doar la nivel guvernamental, ci și cu companiile interesate de proiecte comune. „Suntem pregătiți să oferim partenerilor noștri americani proiecte comune”, a declarat el după o reuniune cu miniștrii și consilierii săi economici pe tema pământurilor rare. Totuși, această ofertă vine într-un context geopolitic tensionat, iar criticii se tem că o astfel de colaborare ar putea fi folosită de Statele Unite ca pârghie pentru a influența politica internă și externă a Rusiei.

O fisură în armura propagandei

Această situație evidențiază o fisură în armura propagandei rusești. Când cei mai loiali susținători ai lui Putin își permit să-l critice public, este un semn că strategia sa ar putea avea nevoie de recalibrare. Într-o țară unde disidența este rareori tolerată, aceste voci critice din interiorul propriului aparat propagandistic ar putea indica o schimbare de paradigmă sau cel puțin o nevoie urgentă de reevaluare a politicilor actuale. Rămâne de văzut dacă Putin va asculta aceste avertismente sau va continua pe drumul său, riscând să-și alieneze chiar și cei mai

Ce anume l-a determinat pe Putin să facă o propunere atât de generoasă Americii lui Trump

Propunerea lui Putin de a oferi acces la resursele valoroase din Arctica către Statele Unite – în special către un potențial viitor președinte Donald Trump – este, fără îndoială, un semn că Rusia se află într-o poziție mult mai fragilă decât lasă să se vadă. Există mai multe motive care ar putea explica această mutare neașteptată:

1. Disperare economică și lipsă de parteneri viabili

Rusia se află sub sancțiuni occidentale severe, iar economia sa, deși nu s-a prăbușit complet, este sufocată de restricțiile impuse asupra tehnologiei, accesului la piețele internaționale și investițiilor străine. Resursele din Arctica, în special metalele rare, sunt esențiale pentru industria globală de tehnologie, însă Rusia nu are capacitatea de a le exploata singură la o scară mare. China este deja un partener important, dar Moscova încearcă să evite o dependență totală de Beijing, care profită din plin de poziția sa dominantă în relația economică bilaterală.

Prin această ofertă, Putin caută să atragă capital și expertiză occidentală, sperând că un eventual al doilea mandat al lui Trump ar putea aduce o relaxare a sancțiunilor și investiții directe în Rusia.

2. O momeală pentru Trump: testarea terenului pentru o „înțelegere”

Putin știe că Trump este un om de afaceri și că îl interesează mai mult profiturile economice decât principiile geopolitice. Oferind acces la metale rare – o resursă strategică extrem de importantă pentru SUA, care încearcă să reducă dependența de China – Putin ar putea spera să creeze o punte de negociere cu Trump, în eventualitatea revenirii acestuia la Casa Albă.

Dacă Trump câștigă alegerile din 2024, Putin ar putea încerca să obțină o înțelegere care să ducă la ridicarea unor sancțiuni sau chiar la o încetare a sprijinului american pentru Ucraina, în schimbul accesului companiilor americane la resursele rusești.

3. Semne de oboseală în războiul din Ucraina

Deși Rusia continuă să avanseze în unele sectoare ale frontului, războiul s-a transformat într-un conflict de uzură, iar economia rusă este din ce în ce mai tensionată de costurile militare uriașe. Kremlinul știe că nu poate susține acest ritm la nesfârșit fără concesii economice majore. O pace rapidă și favorabilă – chiar și una care să pară ca o victorie pentru Rusia – ar deveni un obiectiv strategic, mai ales dacă Occidentul începe să dea semne de oboseală în susținerea Ucrainei.

Oferind acces la resursele Arcticii, Putin poate încerca să construiască un argument economic pentru ca viitorii lideri occidentali să fie mai puțin interesați de sprijinirea Ucrainei și mai dornici să colaboreze cu Rusia.

4. Strategia clasică a Kremlinului: „Divide et Impera”

Putin ar putea folosi această propunere pentru a amplifica diviziunile din interiorul establishmentului politic american. Trump și echipa sa sunt cunoscuți pentru retorica lor izolaționistă și anti-globalistă, iar oferindu-le un deal economic atractiv, Putin ar putea încerca să creeze o falie și mai mare între republicani și democrații care susțin sancțiunile dure împotriva Rusiei.

Dacă Trump ar accepta oferta și ar pleda pentru o relație economică mai apropiată cu Rusia, asta ar putea slăbi unitatea SUA și a NATO, exact ceea ce Putin își dorește.

5. O tactică de distragere a atenției

În condițiile în care Rusia a suferit înfrângeri tactice importante în Ucraina, iar mobilizarea militară a devenit tot mai nepopulară în interiorul țării, Putin ar putea folosi această propunere ca o diversiune menită să schimbe agenda publică. În loc să se vorbească despre pierderile de pe front sau despre dificultățile economice, atenția mass-mediei rusești și internaționale este redirecționată spre această „ofertă surpriză”, prezentată drept un semn al puterii economice a Rusiei.

O ofertă care trădează slăbiciunea

Chiar dacă la suprafață pare o mutare strategică abilă, această ofertă către SUA arată mai degrabă vulnerabilitatea regimului Putin decât forța sa. Liderul de la Kremlin este conștient că Rusia nu poate susține pe termen lung un război împotriva Ucrainei și o confruntare economică cu Occidentul fără a face concesii majore. În încercarea de a găsi o portiță de scăpare, Putin pare dispus să ofere resurse prețioase unui posibil președinte american care ar putea fi mai ușor de influențat.

Întrebarea rămâne: va mușca Trump momeala sau va fi această ofertă doar un semnal că Rusia începe să simtă povara propriilor ambiții?