Putin în fața crizelor: imaginea de lider puternic se prăbușește

Avansul trupelor ucrainene în Rusia a scos la iveală problemele fundamentale ale gestionării crizelor de către președintele rus Vladimir Putin, punând la îndoială imaginea de lider puternic pe care acesta și-o promovează.

După ce trupele ucrainene au atacat un punct de trecere a frontierei ruse și au pătruns aproape nestingherite în regiunea Kursk, Putin a avut o reacție întârziată și oarecum dezinteresată. La o zi și jumătate după incident, președintele rus a făcut doar câteva declarații publice, calificând incursiunea drept o „provocare masivă” și acuzând Ucraina de atacuri asupra civililor, înainte de a reveni rapid la alte chestiuni guvernamentale, inclusiv la organizarea „Zilei muncitorilor din construcții” din Rusia.

Este nevoie de cinci zile și de pierderea a aproape 30 de așezări înainte ca Putin să promită un răspuns militar. În ciuda amploarei crizei, nu a fost nicio vizită în regiune, nici declarație de lege marțială și nici întâlniri cu zecile de mii de persoane evacuate. Această abordare lipsită de acțiune este similară cu cea adoptată după atacul terorist din martie de la sala de concerte Crocus City din Moscova, unde Putin a întârziat mai mult de 24 de ore să se adreseze națiunii și a ignorat avertismentele anterioare ale SUA despre un posibil atac.

10:26, 25.12.2024 • Război Ucraina

Rachetă rusească pe direcția Cernăuți: Ucraina acuză traversarea României, MApN infirmă

20:25, 23.12.2024 • Internațional

Ucraina, pe cale să piardă cea mai mare mină de cărbune cocsificabil a sa. Armata rusă e la doar trei kilometri

În contextul rebeliunii lui Evgeny Prigojin din iunie anul trecut, Putin a manifestat o reacție marcată de inconsecvență. După ce a catalogat incidentul drept „trădare”, președintele a lăsat să treacă două zile înainte de a face o nouă declarație publică, în care i-a mulțumit trupelor Wagner implicate și l-a invitat pe Prigojin la Kremlin pentru discuții. Două luni mai târziu, Prigojin a fost ucis într-un misterios accident de avion.

Un alt exemplu de gestionare deficitară a crizelor este vizita lui Putin la Școala nr. 1 din Beslan, cu mai mult de o săptămână înainte de aniversarea atacului terorist din 2004, care a ucis peste 300 de persoane. În urma atacului, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat că autoritățile ruse nu au acționat eficient și au demonstrat o „lipsă de conducere”.

Boris Bondarev, fost diplomat rus, consideră că Putin „nu se pricepe la rezolvarea crizelor” și este riscant și imprevizibil. Experții militari subliniază că răspunsul Rusiei la incursiunea din Kursk a fost ezitant, cu o mobilizare haotică a trupelor și o coordonare slabă între diferitele unități. Răspunsul birocratic a fost, de asemenea, ineficient, cu responsabilitățile împărțite între cinci funcționari diferiți, ceea ce a creat confuzie și fricțiuni între Ministerul Apărării, FSB și Rosgvardia.

Deși acum există semne că Rusia începe să-și coordoneze mai bine rezistența, comportamentul inițial al trupelor a fost dezorganizat, iar progresul lent pe frontul de est a fost prioritar pentru Kremlin. Putin se confruntă cu dilema de a alege între apărarea propriului teritoriu și obținerea de câteva succese strategice pe frontul ucrainean.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a subliniat că răspunsul Occidentului la agresiunea rusă trebuie reevaluat, având în vedere că „liniile roșii” stabilite anterior au fost depășite de realitatea pe teren. Potrivit lui Boris Bondarev, reacția ineficientă a lui Putin la crize dovedește că Occidentul ar trebui să fie mai curajos și să nu se teamă de posibilele riposte ale liderului rus.