Putin jubilează: NATO nu se hotărăște ce model să adopte în ceea ce privește cheltuielile defensive

În urma conflictului din Ucraina și a escaladării tensiunilor geopolitice globale, Alianța Nord-Atlantică se confruntă cu o schimbare profundă a paradigmei de securitate.

Deși unită în principiu în fața pericolului reprezentat de Rusia, NATO dă semne tot mai clare de diviziune internă, nu ca alianță politică, ci ca abordare strategică. Statele membre se grupează în jurul a două centre de gândire: unul orientat spre întărirea apărării convenționale și pregătirea militară clasică, iar un altul axat pe o definire mai largă a securității, cu accent pe tehnologie, digitalizare și prevenție.

Diferențele nu sunt ideologice, ci de poziționare geografică și percepție a riscurilor. Țările din apropierea Rusiei se pregătesc pentru o posibilitate de confruntare directă, în timp ce țările din apropierea Rusiei să caute să prevină crizele prin dezvoltarea rezilienței și a capacităților tehnologice.

Războiul din Ucraina schimbă regulile jocului

Conform unei analize publicate de cotidianul spaniol 20 Minutos, state membre NATO au intrat într-o etapă de reorganizare profundă, forțate de dinamică războiului din Ucraina. În acest nou context, țările din flancul estic al Alianței, în special cele din apropierea Rusiei, precum Polonia și statele baltice, concentrează resursele pe modernizarea rapidă a forțelor armate și pe reînarmare masivă.

Pe de altă parte, state din sudul Europei, cum ar fi Spania, Italia și Grecia, susțin o abordare mai amplă a conceptului de apărare, care să includă, pe lângă dimensiunea militară clasică, și domenii precum securitatea cibernetică, prevenirea dezastrelor naturale sau protecția infrastructurii critice.

15:34, 26.04.2025 • Internațional

Alertă într-un stat NATO! Un elicopter al Rusiei a încălcat spaţiul aerian al țării

07:47, 23.04.2025 • Internațional

Putin s-ar fi oferit să înghețe războiul în Ucraina pe actuala linie a frontului (Financial Times)

Polonia, lider al reînarmării convenționale

Polonia se remarcă drept una dintre cele mai active țări în domeniul militar, alocând în 2025 un buget record de 48,7 miliarde de euro pentru apărare, echivalentul a 4,12% din PIB. Investițiile vizează achiziționarea de echipamente moderne – printre care se numără 96 de elicoptere Apache AH-64E, sisteme de apărare antiaeriană Patriot și drone MQ-9B SkyGuardian – și o reorganizare completă a forțelor sale armate.

În plus, Varșovia dezvoltă și capacități de apărare cibernetică, în paralel cu întărirea structurilor militare clasice. Strategia Poloniei reflectă o poziție pragmatică: menținerea unei capacități de reacție rapidă în fața unui posibil conflict de proporții, în regiune.

Statele Unite, principalul pilon al NATO

Statele Unite rămân liderul incontestabil în materie de cheltuieli militare în cadrul NATO. Până în 2025, Washingtonul va aloca un buget de 849,8 miliarde de dolari, dintre care peste 310 de miliarde sunt destinate sistemelor și dezvoltării de noi sisteme. O sumă de 14,5 miliarde este alocată exclusiv operațiunilor cibernetice, inclusiv protecției infrastructurii critice și supravegherii digitale.

Administrația americană a transmis un mesaj clar prin vocea președintelui Donald Trump, care cere ca toate țările membre NATO să contribuie cu cel puțin 5% din PIB la apărare – un obiectiv ambițios, dar departe de a fi atins de majoritatea statelor aliate.

Germania: apărarea cibernetică în centrul strategiei

Germania a ales să concentreze eforturile pe întărirea apărării cibernetice. Cu o investiție suplimentară de 6,5 miliarde de euro până în 2025, Berlinul lucrează la înființarea unei noi ramuri militare dedicate spațiului cibernetic. Obiectivul este combaterea campaniilor de dezinformare și asigurarea protecției rețelelor și a sistemelor digitale.

Această direcție face parte dintr-un plan mai amplu de modernizare a forțelor armate, susținut de un fond de 100 de miliarde de euro aprobat după declanșarea războiului din Ucraina.

Franța și Legea de programare militară 2024–2030

Franța mizează pe un model mixt: modernizare convențională și inovație tehnologică. Bugetul apărării va ajunge la 50,5 miliarde de euro în 2025, urmând să totalizeze 413 miliarde până în 2030. Banii vor merge către modernizarea forțelor nucleare, întărirea informațiilor militare și consolidarea apărării cibernetice.

Interesant este și faptul că Parisul a lansat un fond public de investiții în apărare – o inițiativă de 450 milioane de euro prin care cetățenii pot contribui direct la industria militară.

Regatul Unit: inovare și securitate spațială

În Marea Britanie, premierul Keir Starmer și-a exprimat angajamentul de a majora bugetul apărării la 2,5% din PIB până în 2027. Prioritatea Londrei este inovația: se creează o organizație dedicată livrării rapide de tehnologii avansate trupelor britanice, cu accent pe securitatea spațială și cibernetică.

Bugetul total de apărare și securitate pentru anul 2025 este de 56,9 miliarde de lire sterline, ceea ce plasează Marea Britanie în topul investitorilor din domeniu, la nivel european.

Grecia, Italia și sudul Europei: o viziune extinsă asupra securității

Grecia continuă tradiția sa de a face cheltuieli ridicate în domeniul militar, investind în avioane Rafale și în modernizarea F-16-urilor. Deși nu detaliază investițiile în domeniul cibernetic, Atena pare să includă elemente de digitalizare în modernizarea sistemelor de comandă și control.

Italia, cu un buget militar de 31,2 miliarde de euro, vizează atingerea pragului de 2% din PIB abia în 2028. Prioritățile includ digitalizarea infrastructurii, achziționarea de avioane de luptă și sisteme de apărare antiaeriană.

Lituania: reacție la proximitatea Rusiei

Poate cel mai dramatic exemplu de reacție față de amenințarea rusă vine din Lituania, care își propune să atingă o valuare a cheltuielilor de 4% din PIB în 2025, cu obiectivul de a ajunge la 6% în următorii ani. Aceste fonduri vor fi folosite pentru înființarea unei divizii de luptă completă echipate și pentru întărirea apărării teritoriale.

Guvernul lituanian a anunțat și planuri de consolidare a infrastructurii digitale, în special în zona de comunicații și a apărării electronice.