Radu Carp, primele analize ale votului de azi: „Probabil că ne îndreptăm în direcția unei coaliții de trei partide”

Unul este mai naționalist, populist, extrema dreaptă, care va fi pe la 30-35%, cam așa estimez, și există un bloc al sistemului, al partidelor mainstream, care va avea undeva pe la 40, maximum 42% – 43%, cam așa.

Nu știm ce se va întâmpla cu UDMR, probabil va intra în Parlament datorită participării foarte crescute, probabil că se va apela la acea formulă prin care trebuie să ia peste prag în trei județe și atunci va avea 5%, deci va fi dezavantajat.

E foarte greu de făcut un calcul precis, dar cred că încă de acum putem spune că negocierile vor fi foarte serioase. De această dată nu vor mai fi formale, cum au fost până acum. De ce? Pentru că pentru a forma o coaliție de guvernare există două posibilități.

Una este să fie partide suveraniste,  dar ele nu au un numitor comun, deși așa ar părea, dar nu au numitor comun și depinde cine va fi președinte și cum va impulsiona aceste discuții.

Probabil că ne îndreptăm spre o coaliție de tip semafor, extrem de instabilă

Partidele de sistem, într-un fel, nici ele nu au numitor comun și vedem că sunt de centru-stânga, de centru-dreapta, mai liberale, iar până acum n-au învățat să guverneze împreună. Tot timpul au fost combinații de două câte două.

Probabil că ne îndreptăm în această direcție a unei coaliții de trei partide de tip german, o coaliție de tip semafor. Dacă va fi această coaliție, va fi una extrem de instabilă.

De cealaltă parte, dacă se va contura o majoritate, să spunem, suveranistă, deși nu cred, pentru că lor le lipsește exact acea bucată care, să zicem, este alocată UDMR, iarăși va fi foarte greu de armonizat.

Există lupte foarte mari în interiorul frontului suveranist

Am văzut că există lupte foarte mari în interiorul acestui front suveranist. Mie nu-mi place expresia suvernista, dar văd că e folosită pe scară largă în România.

E greu să dau exemplu de un stat european unde reprezentanții acestui curent suveranist au realizat un recul

România nu numai că se înscrie în trendul european, pentru că am văzut anul acesta alegeri în care polul suveranist a avut rezultate foarte importante în Franța, au rezultate foarte bune în Germania, conduce într-o coaliție de guvernare, în Italia, deci mai degrabă mi-ar fi foarte greu să dau exemplu de un stat european unde reprezentanții acestui curent au realizat un recul.

Sigur, cu excepția Irlandei, acolo au avut loc alegeri și partidul acesta e cumva mai populist, dar nu e in aceeași măsură ca și partidele de pe continent. Deci, să zicem, aceasta ar fi singura excepție din acest an. În rest, aceste partide au avut și au maximizat bazinul electoral și se află astăzi undeva pe la 30%, ceea ce face imposibilă orice fel de coaliție.

Periferia întotdeauna, în epoca în care pe care o trăim, aduce ceva nou

Vedem că în Franța e o coaliție instabilă unde există posibilitatea unei moțiuni de cenzură. În Germania clar vor fi alegeri anticipate și cam toate țările se confruntă cu aceste situații. Însă periferia întotdeauna aduce, în epoca pe care o trăim, aduce ceva nou.

Deci noi aducem ceva nou centrului. E o noutate, într-un fel, anume folosirea extensivă a rețelelor sociale. Până acum, rețeaua de tip TikTok se credea că nu poate ajuta electoral.

România marchează o premieră în Europa și pe plan mondial

Folosirea extensivă a rețelei aduce un plus electoral. Nu discut de rezultate, dar are o influență pe plan electoral. Sigur, asta e dată și de numărul-record de utilizatori din România, de 8-9 milioane.

Noi știam că există un număr de alegători din TikTok care vor vota. Nu știam însă cine va fi alesul. TikTok, în permanență, a fost cu un pas înaintea legii

Evident, nu știam care vor fi metodele. De ce? Pentru că noi ne uităm în general la ceea ce se încadrează în limitele legii. Or, această rețea TikTok în permanență a fost cu un pas înaintea legii.

Sunt două rețele sociale care sunt cu un pas înaintea legii în momentul de față: TikTok și respectiv Telegram. Or, am văzut că acel candidat care a fost pe locul întâi în preferințele electoratului, săptămâna trecută, a folosit extensiv ambele rețele. Dacă în ceea ce privește Telegram avem câteva indicii cam cum funcționează algoritmii, în ceea ce privește TikTok avem foarte puține informații de la firma care gestionează această rețea.

Cea mai avansată rețea socială în a dezvălui algoritmii este, fără îndoială, Facebook, dar asta datorită unor scandaluri și din cauza asta există mai multe filtre.

Rețeaua Twitter a avut mai multe filtre înainte de a fi probată de Musk. Astăzi are mai puține filtre, dar oricum mult mai multe decât TikTok.

În momentul de față, noi nu știm exact care sunt stimulii TikTok, adică știm cum se propagă mesajele și care este viteza lor, dar nu avem o imagine exactă.