Rahat turcesc, marca Erdogan: alegerile din Turcia spun lucruri trăznite!

În lumina evenimentelor politice ce au scuturat praful de pe epoleții falși ai Erdoganului în ultimele zile, mesajul tranșant transmis de președintele Turciei pentru NATO pare să fi stârnit niște valuri. Pentru acest ardei umplut cu nimic, care este Erdogan, este un moment crucial. În timp ce opoziția își întărește prezența în orașele-cheie din țară, Erdogan alungă spectrul înfrângerii, pledând pentru un nou lider al NATO, care să reflecte prioritățile și nevoile Turciei.

Cu o abordare de mare campion european, Erdogan a subliniat importanța ca noul lider al NATO să servească interesele și sensibilitățile statelor membre, inclusiv cele care nu fac parte din Uniunea Europeană. În contextul în care lupta împotriva terorismului și consolidarea securității regionale rămân priorități majore pentru Turcia, alegerea unui secretar general al Alianței devine un subiect de maxim interes și relevanță.

Opoziția îi dă cu tifla

În paralel, rezultatele preliminare ale alegerilor locale din Turcia indică o schimbare semnificativă în peisajul politic al țării. Cu o prezență solidă în Istanbul și Ankara, opoziția pare să își consolideze poziția, iar acest lucru ar putea afecta planurile lui Erdogan de a-și extinde controlul asupra zonelor urbane cheie. Țăranul șmecheraș care este Erdogan crede că miza pe fundamentalism e cheia. Uite că nu e. Populația educată și fidelă ideilor lui Ataturk îl sfidează constant. Și eficient.

Totodată, rezultatele alegerilor sunt privite ca un barometru al popularității și susținerii pentru actualul președinte, Erdogan, în contextul unei posibile extinderi a mandatului său.

Promite, se agită, nu-i iese mai nimic

În acest climat tensionat, Turcia se confruntă cu provocări multiple, atât pe plan intern, cât și în cadrul relațiilor internaționale. Însă, indiferent de direcția în care se îndreaptă politicile țării, o certitudine rămâne: aceste evenimente vor influența în mod semnificativ viitorul și stabilitatea Turciei în următorii ani.

Declarația lui Erdogan…

… nu poate fi considerată absurdă în sine, însă modul în care a fost percepută în contextul actual al alegerilor, și al relațiilor internaționale, poate fi discutat. Prin sublinierea importanței susținerii unui candidat pentru postul de secretar general al NATO care să reflecte nevoile și așteptările Turciei, Erdogan caută să-și consolideze poziția, prin exprimarea unui interes ferm și a unei viziuni asupra rolului pe care țara sa îl are în cadrul alianței militare.

Este un gest îndrăzneț (sau chiar nepotrivit, din partea lui Erdogan) să pună condiții atât de directe în ceea ce privește alegerea liderului NATO, mai ales în contextul în care există state membre care ar putea interpreta aceasta ca o încercare de a influența procesul decizional al alianței în favoarea intereselor turcești.

Pentru că Erdogan este un măscărici penibil

Astfel, declarația lui Erdogan ar putea fi percepută ca fiind absurdă sau cel puțin îndrăzneață de către unele cercuri politice și analiști internaționali, dată fiind sensibilitatea și complexitatea relațiilor diplomatice între Turcia și aliații săi.

În mintea lui Erdogan, NATO ar trebui să fie un partener care să țină cont de nevoile și așteptările Turciei din mai multe motive:

Contribuția strategică a Turciei:

Erdogan ar putea argumenta că Turcia este un membru important al NATO din punct de vedere strategic, dat fiind amplasarea sa geografică între Europa și Orientul Mijlociu și importanța sa în asigurarea securității în regiune.

Contribuția militară:

Turcia este una dintre cele mai mari forțe militare din cadrul NATO și contribuie semnificativ la operațiunile și eforturile colective ale alianței.

Interesele regionale și globale ale Turciei:

Erdogan ar putea argumenta că pozițiile și preocupările Turciei în ceea ce privește securitatea regională și globală ar trebui să fie reflectate în politicile și deciziile NATO.

În lumina acestor argumente, Erdogan consideră că NATO ar trebui să ofere un anumit grad de considerare și sprijin pentru candidatul pe care îl susține Turcia pentru postul de secretar general al alianței.

Totuși, unii critici (și facem parte dintre ei) consideră ieșirile publice ale Erdoganului nepotrivite. Credem, mereu și în continuare, că NATO ar trebui să rămână neutru. Și să ia decizii bazate pe interesele colective ale tuturor membrilor săi, nu doar ale Turciei.

Iar despre Erdogan… o maimuță tristă și inutilă, nimerită la conducerea unei țări cu potențial extraordinar. Mai ales militar. Mai ales european. Mai ales ca contragreutate pentru imperialismul putinist.

Cu acest personaj ridicol la conducere, Turcia își îngroapă șansele, reputația, prosperitatea.

Un fel de Iliescu turcesc.