Rapița, o piață tot mai interesantă pentru fermieri. Cerere mare și prețuri greu de imaginat în urmă cu câțiva ani

Anul 2021 a adus producții bune de rapiță pentru fermierii din România și prețuri pe măsură, aceasta fiind, de altfel, și cultura cea mai rentabilă pentru agricultori în ultima vreme.

Prețuri ridicate se anunță și pentru acest an, numai că este foarte probabil ca recolta să fie ceva mai mică, din cauza secetei, mai ales în sudul țării, dar și costurile de producție să fie mai mari cu până la 35%, potrivit estimărilor din piață.

Anul trecut, la o producție medie de trei tone/ha, fermierii au obținut un profit de până la 500 euro/ha, la un preț de 2 lei/kg de rapiță, conform jucătorilor din piață, cu mențiunea că în unele cazuri s-a ajuns chiar și la 2,6 lei/kg.

Din păcate, recolta de rapiță merge aproape în întregime la export, unde cererea este ridicată, numai la nivelul UE existând un deficit de circa șapte milioane de tone, din cauza reducerii cantităților utilizate de ulei de palmier sau de soia.

Secretarul de stat în Ministerul Agriculturii, Aurel Simion, spune că de vină pentru exporturile foarte mari este lipsa unităților de procesare, dar și efectivele reduse animale, ceea ce face ca soliictările din partea zootehniei autohtone să nu conteze practic pentru fermieri.

O veste bună ar fi, însă, faptul că în ultimul an s-au depus foarte multe proiecte la AFIR pe măsura dedicată investițiilor în procesarea oleaginoaselor. Rămâne de văzut, însă, cum și, mai ales, când vor fi transpuse acestea în practică în contextul actual dificil.

Cererea ridicată de rapiță pe plan internațional a dus la o majorare semnificativă a prețului, care a atins niveluri record. Pe Euronext, de exemplu, începutul de an a adus prețuri de peste 800 euro pe tonă pentru contractele cu scadență în februarie, față de 432 euro/tonă, în perioada similară, din 2021, ceea ce spune multe despre cum merg lucrurile în sector.  

O cultură dificilă, dar rentabilă

Cele mai mari suprafețe cultivate cu rapiță se află în sudul țării, însă în ultimii ani se remarcă o majorare a suprafețelor și în Vestul țării, care au ajuns undeva la 40.000-50.000 hectare, după cum susține Nicu Vasile, președintele LAPAR.

Principalele avantaje constituie faptul că este o cultură care se recoltează devreme, cu un potential de producție undeva la 3 tone/ha. Anul trecut, prețul a fost de peste 2 lei/kg, în medie, dar s-a ajuns și la 2,5 lei/kg, iar în plus, valorificarea este ușoară, spune liderul fermierilor.

“Prețul a fost bun, în 2021. În toamnă, însă, nu au fost ploi în partea de sud a țării, unde seceta s-a instalat din iunie, iar în locurile unde rapița a fost mai mică, acum a înghețat. Cred că undeva la 20% din suprafața de rapiță de aici va fi întoarsă, dacă nu cumva a și fost.  Este o cultură mai dificilă, din cauza condițiilor de iernat”, a precizat pentru Puterea Nicu Vasile.  

El atrage atenția și asupra faptului că în România fermierii nu prea țin cont de asolament. În țara noastră, nu trebuie să se cultive mai mult de 700-800.000 de hectare de culturi de oleaginoase, pe când numai floarea soarelui se duce în două milioane de hectare, iar rapița undeva la 400.000 hectare.

2021 a fost un an bun la rapiță și pentru fermierii din Teleorman, zonă unde se cultivă foarte mult rapiță și unde interesul se menține constant și în acest an.

“Rapița a fost cea mai rentabilă cultură în 2021, urmată de grâu, floarea soarelui și porumb, la care majoritatea fermierilor au înregistrat pierderi, la noi fiind foarte mici producțiile. La rapiță, media a fost de 4 to/ha la nivelul cooperativei, însă au fost ferme si cu 5 tone/ha. Prețul de vânzare a fost, în medie, de 2,2-2,3 lei/kg, ceea ce  însemnă venituri bune, ținând cont că venim după un an 2020 cu un nivel de precipitații scăzute”, a declarat pentru Puterea Alexandru Haită, din localitatea Călinești din Teleorman.

El administrează peste 1.000  ha de teren agricol și face parte dintr-o cooperativă care reunește fermieri care în total muncesc suprafețe ce depășesc 20.000 ha

La Curtici, câmpurile arată bine

Unul dintre cei mai mari fermieri din Vestul țării, Dimitrie Muscă, fondatorul CAI Curtici, care administrează peste 7.500 hectare de teren agricol, are așteptări mari pentru acest an, după cum se prezintă acum cultura.

“Rapița este foarte frumoasă, am peste 1.400 hectare semănate și se anunță o producție bună, adică va fi peste cea din 2021, când am obținut 4 tone/ha. În acest an, sper să fie de la 4,5 tone/ha în sus, pentru că au fost condiții mai bune în toamnă, răsărirea a fost mai uniformă și plantele au o talie mai bună. Este o cultură mai dificilă, pentru că trebuie să ai ploi ca să răsară și să o duci la stadiul de 6-8 frunze”, a declarat pentru Puterea Dimitrie Muscă.

Cât despre preț, fermierul arădean afirmă că dacă anul trecut a vândut rapița cu 2,6 lei/kg, în 2022, speră să se ajungă la 3 lei/kg, de altfel prețul oferit în piață la acest moment la contractele futures.

Olanda, principala piață externă

În 2021, România a înregistrat o producție de rapiță de 1,3 milioane tone, în creștere semnificativă față de anul anterior, când totaliza 727 mii tone, pe fondul secetei. Nivelul este, însă, ceva mai mic față de perioada 2016-2018, când s-a depășit 1,6 milioane tone.

Anul trecut, a fost raportată și cea mai mare producție medie la hectar (3.022 kg/ha) din 2007 și până în prezent. Spre comparație, în anul 2007, producția media era de 991 kilograme la hectar, potrivit datelor de la Ministerul Agriculturii.

Din păcate, însă, recolta merge în mare parte la extern, unde este cerere mare, iar prețurile sunt mai mult decât atractive. În 2021, România a exportat 970.827 tone în valoare de 508 milioane euro, principalele destinații externe fiind  Olanda 273.975 tone, în valoare de 141,5 milioane euro, Belgia – 169. 771 tone (90 milioane euro), Franța – 151.467 tone (71,2 milioane euro) și Germania – 106 .971 (55,9 milioane euro), potrivit datelor INS.

Rapiță în loc de ulei de palmier

Cererea de rapiță pe termen lung a fost influențată în mod semnificativ de reducerea utilizării uleiului de palmier și a celui de soia. Nu în ultimul rând, folosirea uleiului de palmier pentru producția de biodiesel este interzisă în Franța, Germania, Suedia, Spania, iar a celui de soia în Franța.

De pe urma acestei situații ar trebui să câștige uleiul de rapiță și uleiurile de gătit uzate. UE ar urma să consume, în 2022, o cantitate de 19,5 milioane de tone de biodiesel, din care 6,4 milioane tone ar trebui să fie asigurate de rapiță, 5,4 milioane tone – uleiuri de gătit uzate și 1,6 milioane de tone de soia, potrivit Avril, grupul lider pe segmentul procesării de rapiță și floarea soarelui în Franța.

După ce s-a majorat până la 3 milioane de tone în 2020, consumul de biodiesel rezultat din ulei de palmier ar trebui să se reducă la 2 milioane tone, în 2022.

Rapița rămâne o cultură atractivă, în ciuda creșterii prețurilor la produsele fitosanitare, dar și a îngrășămintelor pe bază de azot, susțin analiștii. Principalii producători de rapiță din UE sunt Germania cu o producție estimată la 3,5 milioane de tone în 2021, urmată de Franța – 3,3 milioane de tone și Polonia – 2,19 milioane de tone. În total, producția de rapiță în UE s-a ridicat la circa 17 milioane de tone.

Citește și Valeriu Tabără, ASAS: România n-a fost și n-are cum să fie grânarul Europei. Noi producem calitate, nu cantitate