Raport CIA declasificat: Proiectul Stargate – spionajul psihotronic

Imaginați-vă o armă mai puternică decât orice bombă, mai precisă decât orice rachetă și complet invizibilă: mintea umană. Dacă Proiectul Stargate ar fi avut succes, guvernele lumii ar fi deținut cheia unei noi ere a conflictului global, în care gândurile ar fi fost mai periculoase decât tancurile. Și nu este un scenariu science-fiction: numeroase experimente interesante, realizate de cercetători din întreaga lume, au arătat că oamenii sunt perfect capabili de a dezvolta capacități extrasenzoriale. Întrebarea rămâne: de ce n-a reușit Pentagonul să transforme această abilitate latentă într-o „armă” psihică de necontestat?

În anii ’70, în plin Război Rece, paranoia și competiția acerbă dintre marile puteri au condus la inițiative cel puțin bizare. Una dintre acestea a fost Proiectul Stargate, un program secret al armatei americane destinat investigării fenomenelor psihice, în special „vederea la distanță” – abilitatea de a percepe informații despre locații sau evenimente îndepărtate fără utilizarea simțurilor obișnuite.

Originea Proiectului Stargate

În 1970, surse de informații americane credeau că Uniunea Sovietică cheltuia anual 60 de milioane de ruble pe cercetări „psihotronice”. Temându-se de o posibilă superioritate sovietică în acest domeniu, CIA a inițiat propriul program de cercetare, cunoscut sub numele de SCANATE („scanare prin coordonate”).

Evoluția și scopul programului

Proiectul Stargate, stabilit oficial în 1977 la Fort Meade, Maryland, a fost gestionat de Agenția de Informații a Apărării (DIA) și SRI International, un contractor din California. Scopul principal era explorarea potențialului fenomenelor psihice în aplicații militare și de informații interne. De-a lungul timpului, proiectul a purtat diverse nume de cod, precum „Gondola Wish”, „Grill Flame” și „Center Lane”, până când, în 1991, toate au fost consolidate sub denumirea de „Stargate”.

Metodologia și activitățile desfășurate

Activitatea principală a Proiectului Stargate implica „vederea la distanță”, presupusa capacitate de a „vedea” psihic evenimente, locuri sau informații de la mare distanță. Unitatea era de mici dimensiuni, cuprinzând aproximativ 15-20 de persoane, și funcționa într-o baracă veche și deteriorată.

Stargate avea, ca principal obiectiv, selectarea și antrenarea indivizilor cu presupuse abilități psihice pentru a efectua misiuni de spionaj prin „vedere la distanță”. Un exemplu notabil este Ingo Swann, care, în cadrul experimentelor, a descris cu precizie obiecte aflate pe un raft într-o cameră alăturată, demonstrând potențialul vizualizării controlate la distanță.

the men who stare at goats_de văzut neapărat!

Declinul și încheierea programului

În 1995, Proiectul Stargate a fost închis și declasificat după ce un raport al CIA a concluzionat că nu a fost niciodată util în vreo operațiune de informații. Informațiile furnizate de program erau vagi și includeau date irelevante și eronate, existând suspiciuni legate de fiabilitatea evaluărilor.

Moștenirea și percepția publică

Deși Proiectul Stargate a fost încheiat fără rezultate concrete, el a captivat imaginația publicului și a fost subiectul unor cărți și filme, precum „The Men Who Stare at Goats„. Aceste lucrări au explorat, adesea într-o manieră satirică, încercările guvernului SUA de a utiliza fenomene paranormale în scopuri militare.

Ce vrei să te faci când o să fii mare? Spion psihotronic!

Proiectul Stargate rămâne un exemplu fascinant al măsurilor neconvenționale pe care guvernele sunt dispuse să le exploreze în căutarea unui avantaj strategic. Deși programul nu a produs rezultatele scontate, el reflectă dorința de a înțelege și, eventual, de a exploata potențialele capacități neexplorate ale minții umane.