RAPORT internațional: profesorii români se lovesc de obstacole ce afectează educaţia globală; care sunt acestea

Profesorii din România sunt afectați de schimbările demografice, de digitalizare, de echitate și incluziune, dar și de alte „megatendințe” globale, de la situația sănătății la implicarea civică și democratică, conform raportărilor făcute de Ministerul Educației pentru un nou raport privind educația al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).

Raportul OCDE „Education Policy Outlook 2024”, ce abordează îndeosebi politicile ce-i vizează pe profesori în țările membre și partenere ale organizației, consemnează 10 „megatendințe” considerate a fi importante potrivit documentului, citat de edupedu.ro.

România apreciază a fi de „importanță ridicată sau foarte ridicată” șapte dintre aceste tendințe: schimbările demografice (declarate de 94% dintre ministerele participante la studiu, schimbări ce includ îmbătrânirea populației, natalitate în scădere, migrație etc.); digitalizarea (integrarea tehnologiilor digitale, inclusiv a inteligenței artificiale, în viața de zi cu zi); egalitate, incluziune, diversitate; mediu sustenabil; sănătatea; schimbările privind implicarea democratică și civică.

14:17, 24.10.2024 • Justitie

România face progrese în implementarea Convenției anticorupție a OCDE, dar trebuie să-și întărească legislația privind corupția transnațională

08:16, 09.10.2024 • ACTUALITATE

Părinții au scos din buzunar zeci de milioane de euro pentru meditații. Ce sume au declarat profesorii la ANAF

Documentul semnalează însă discrepanțe între datele raportate oficial și date raportate pe alte canale – precum cele declarate de directorii școlilor participante la testările internaționale PISA 2022.

Raportul consemnează că România se numără printre țările care declară că întâmpină obstacole în patru zone-cheie de acțiune:

• • Atragerea de profesori
  • Retenția profesorilor existenți
  • Întărirea practicii didactice
  • Întărirea învățării profesionale în rândul profesorilor
  • Și, dacă în acest raport problemele demografice sunt considerate a fi o „megatendință” ce influențează educația, la nivel punctual situația stă diferit.

În alte raportări internaționale, România declară printre cele mai reduse ponderi pentru categoria cadrelor didactice cu vârste de peste 50 de ani (26% din total în 2022).

Noul raport citează datele declarate de directorii școlilor participante la testarea internațională PISA 2022 și arată că, între țările analizate, România are printre cele mai scăzute procente de elevi (alături de Finlanda, Danemarca sau Bulgaria) înscriși în școli unde directorii declară că se confruntă cu probleme privind numărul de profesori.

România se înscrie în „megatendința” digitalizării

Dacă România consideră tema digitalizării drept o chestiune cu impact major asupra activității profesorilor, situația este văzută altfel la nivelul școlii.

Pe de o parte, țara se înscrie în „megatendința” digitalului ca provocare pentru sistemul de învățământ, conform declarațiilor Ministerului pentru OCDE.

Raportul notează că, „într-o perioadă de avansuri tehnologice rapide, rolul unor profesori competenți nu a fost niciodată atât de critic”, lucru semnalat și de rezultatele PISA, unde se înregistrează competențe în scădere în rândul elevilor în vârstă de 15 ani, la nivelul OCDE.

Pe de altă parte, în România, țară unde nivelul competențelor elevilor stagnează față de 2018, dar este printre cele mai slabe la nivelul UE, perspectiva directorilor de școli este, din nou, alta.

Astfel, România este – alături tot de Finlanda, Danemarca și Bulgaria – printre țările cu cea mai mică pondere a elevilor care provin din școli unde directorii declară că se confruntă cu problema personalului didactic inadecvat sau insuficient pregătit. Altfel spus, directorii din școlile participante la evaluările PISA tind să declare că nu au astfel de probleme în România, într-o măsură mult mai mare decât în celelalte țări.

A treia cea mai mare „megatendință” constatată la nivel global în raportul OCDE este cea a egalității și incluziunii.

Din acest punct de vedere, România se remarcă drept țara cu cea mai mare creștere a inegalităților între 2012-2022, reflectate în diferențele din rezultatele PISA, în condițiile în care țara a avut, în aceeași perioadă, o scădere considerabilă a inegalităților în ceea ce privește veniturile.