Răsturnare spectaculoasă în cursa prezidențială: un sondaj de ultim moment schimbă calculele

Sondajele, cândva busola alegerilor, au fost aruncate în haos odată cu primul tur al prezidențialelor din 2024. Atunci, campania „subterană” a lui Călin Georgescu a spulberat previziunile, lăsând mulți sociologi să admită cu jenă că au fost „umiliți” de un fenomen pe care nu l-au văzut venind. Acum, în pragul turului decisiv, un nou sondaj reaprinde dezbaterile: mai putem avea încredere în aceste cifre sau ele doar amplifică volatilitatea unei competiții care a sfidat toate regulile jocului?

Cu doar câteva ore înainte de deschiderea urnelor, un sondaj Atlas Intel zguduie scena politică. Elena Lasconi, candidata USR, a trecut în fața lui Călin Georgescu, independentul controversat care părea favoritul cert. Conform noilor date, Lasconi este cotată cu 48,6% din intențiile de vot, iar Georgescu rămâne la 46,4%.

Sondajul, realizat pe un eșantion de 5.505 persoane, are o marjă de eroare de +-1,1%, ceea ce înseamnă că diferența dintre cei doi este aproape nesemnificativă. În plus, 3,1% dintre respondenți declară că își vor anula votul, iar 1,9% sunt încă indeciși.

Declasificarea rapoartelor CSAT: impact sau coincidență?

Publicarea sondajului vine imediat după ce CSAT a declasificat rapoarte referitoare la campania lui Călin Georgescu, marcate de suspiciuni de influențe externe și nereguli. Aceste dezvăluiri ar putea explica schimbarea preferințelor alegătorilor, având un impact major asupra imaginii candidatului independent.

Deși Georgescu neagă vehement acuzațiile, catalogându-le drept „o manevră disperată a sistemului”, efectele sunt vizibile. Mulți alegători, dezamăgiți de lipsa de claritate a explicațiilor sale, ar putea fi tentați să aleagă o variantă percepută ca mai sigură.

Cursa electorală și efectul psihologic al sondajelor

În contextul unei legi care interzice publicarea sondajelor cu 48 de ore înainte de alegeri, ultimul sondaj Atlas Intel are un impact special, fiind practic ultima evaluare publică înainte de vot. Chiar și așa, rezultatele sondajului nu reprezintă neapărat un indicator clar al rezultatului final.

Elena Lasconi beneficiază de un efect psihologic important: avansul său îi poate mobiliza electoratul, transformând-o într-un simbol al luptei împotriva „sistemului corupt” invocat de Georgescu. De cealaltă parte, susținătorii lui Georgescu sunt încurajați să voteze masiv pentru a contracara „atacul elitei politice”.

Diaspora, factorul necunoscut

Un alt element cheie îl reprezintă diaspora. Votul în străinătate a început deja, iar rezultatele acestui segment ar putea înclina balanța. În 2019, diaspora a fost decisivă pentru victoria lui Klaus Iohannis, dar rămâne de văzut dacă și acum va avea același impact. Georgescu a mizat mult pe o retorică anti-sistem, dar mesajele sale pro-Rusia l-ar putea penaliza printre românii din țări occidentale.

Ce urmează?

Urnele din România se deschid duminică, 8 decembrie, iar primele exit-poll-uri vor fi publicate la ora 21:00. Până atunci, totul rămâne incert. Indiferent cine va câștiga, aceste alegeri sunt deja marcate de răsturnări de situație și controverse fără precedent.

Un final dramatic pentru o campanie intensă

Alegerile din 2024 au fost mai mult decât o simplă confruntare între doi candidați; ele reflectă o Românie divizată profund, unde alegătorii oscilează între dorința de schimbare radicală și nevoia de stabilitate. Rezultatul va depinde nu doar de preferințele exprimate, ci și de capacitatea candidaților de a convinge alegătorii să iasă la vot în ultimele ore decisive.