Ratarea Schengen ne va costa peste 10 miliarde de euro pe an

Votul negativ pentru aderarea României la Schengen va fi o lovitură grea pentru economia României. Ministrul Economiei, Florin Spătaru a declarat că ratarea Schengen înseamnă pentru economia țării pierderi de 10 miliarde euro anual.

„O astfel de decizie înseamnă 10 miliarde de euro pe care economia România i-ar putea pierde prin neintrarea în Schengen şi aproximativ 1,5 miliarde de euro pe care îi plăteşte orice cetăţean sau orice companie care trebuie să tranziteze graniţele, neintrând în Schengen. (…) Vorbim de o pierdere anuală. Vreau să vă spun că o decizie care ar fi trebuit să fie tehnică s-a transformat într-o decizie care, din punctul meu de vedere, contravine acelui principiu al solidarităţii de care de care ar trebui să dăm dovada în acest moment. (…) Cred că sunt nişte costuri pe care le plătim de foarte mulţi ani, pentru că, tehnic vorbind, noi am îndeplinit aceste condiţii de foarte mult timp. Vă daţi seama că aceste sume care ar fi trebuit să intre în bugetul României sunt necesare. De aceea, probabil că următoarea etapă va fi să vedem cum vom face ca o parte din aceste costuri totuşi să-i să fie alocate României, pentru că economia, România, are nevoie de aceste fonduri”, a spus a spus Spătaru la Digi 24.

Ministrul Economiei susține că trebuie să vedem partea plină a paharului și să fim recunoscători marii majorităţi a statelor care au înţeles că România trebuie să facă parte din spaţiul Schengen şi că, în aceste momente în care toate statele europene au dat dovadă de solidaritate atât în criza energetică, cât şi în conflictul care s-a stârnit la graniţele noastre, şi din punct de vedere economic toate statele europene ar trebui să dea dovadă de solidaritate, iar România trebuie să facă parte din spaţiul Schengen.

Mesajul său s-a terminat cu un apel către toți ambasadorii pe care-i roagă să analizeze intrarea României în Schengen din punct de vedere tehnic, conform condiţiilor care au fost stabilite pentru aderarea în Schengen, şi orice decizie „care ţine de emoţie sau de alte aspecte care nu au relevanţă pentru aderarea noastră în Spaţiul Schengen să fie lăsate deoparte”.

Ce țări fac parte din spațiul Schengen?

În prezent, 26 de țări sunt membre Schengen. Printre acestea se numără: Austria, Belgia, Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Islanda, Italia, Letonia, Liechtenstein, Lituania, Luxemburg, Malta, Țările de Jos, Norvegia, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia și Elveția.

In curand vor fi 27, dat fiind acceptul Croației pe lista statelor membre Schengen. Dintre acestea, patru nu fac parte din UE – Norvegia, Islanda, Elveţia şi Lichtenstein -, în timp ce trei state UE nu au fost admise în Schengen – România, Bulgaria şi Cipru.

Ce înseamnă spațiul Schengen

Spațiul Schengen înseamnă o zonă de liberă circulație în Europa. Numele vine de la micuța localitate din Luxemburg unde s-a semnat în 1985 înființarea acestui spațiu de câtre Belgia, Franța, Germania, Luxemburg, Portugalia, Spania și Țările de Jos. Granițele s-au deschis în martie 1995, când a luat ființă de facto spațiul de liberă circulație.

În prezent, statele membre ale Schegen sunt toate statele din UE, mai puțin România, Bulgaria și Croația, plus Elveția, Liechtenstein, Norvegia și Islanda, care nu sunt membre UE. Regatul Unit și Irlanda au fost membre Schengen până în ianuarie 2020.

România și Bulgaria ar fi trebuit să intre în Schengen în martie 2011, conform înțelegerii din 2007, dar Germania, Finlanda și Austria s-au opus pe motive de corupție. La fel s-a întâmplat șiș în 2013, când aderarea nici nu a mai fost supusă la vot.

Mai toate încercările ulterioare au găsit opoziție la diferite state cu probleme naționaliste în politica internă. La acestea se adăuga de fiecare dată și faptul că noi ne aflăm în în Mecanismul de Control și Verificare , celebrul MCV, care a fost ridicat doar luna trecută.

Europarlamentarul Victor Negrescu (PSD) a declarat joi, înaintea începerii ședinței Consiliului JAI privind aderarea României la spațiul Schengen, că Austria își menține în continuare opoziția dar că există mai multe variante de compromis.

Potrivit ordinii de zi, ședința începe la ora 11:00 (ora României) chiar cu discuția legată de aderarea celor 3 state la spațiul Schengen.