Armata iraniană este dotată cu șase tipuri de rachete balistice, dintre care Shahab 3 reprezintă cea mai avansată generație, având o rază de acțiune de 2.000 km, conform informațiilor oficiale preluate de BBC News. Aceste rachete, lansate de trupele iraniene, pot ajunge, teoretic, în Europa, afectând țări precum Polonia, România, Ungaria, Bulgaria, Grecia și Turcia.
Amenințarea și răspunsul SUA și NATO
Dezvoltarea rachetelor Shahab 3 de către Iran a fost unul dintre motivele principale pentru care Statele Unite ale Americii au amplasat în Europa un scut anti-rachetă. Acest scut este menit să protejeze aliații împotriva rachetelor balistice iraniene cu rază lungă de acțiune. După construirea sa de către SUA, scutul antirachetă a intrat sub operarea NATO.
BEHROUZ MEHRI/AFP/Getty Images
Scutul de la Deveselu
Mediafax Foto | Andreea Alexandru
Un element esențial al acestui scut este situat în România, la baza militară de la Deveselu, în județul Olt. Aici sunt amplasate lansatoare de interceptori anti-rachetă SM-3 tip I B, care sunt pur defensivi și nu sunt echipați cu focoase explozive. Acești interceptori se bazează pe energia lor cinetică pentru a lovi și distruge focoasele rachetelor balistice inamice.
Baza de la Deveselu găzduiește trei baterii, fiecare având câte 24 de rachete interceptoare SM-3. Amplasarea acestor elemente de apărare în România a fost decisă în 2011, când președintele de atunci al SUA, Barack Obama, a modificat abordarea inițială a predecesorului său.
Limitările sistemului Aegis
Sistemul Aegis, prezent la Deveselu, este capabil să intercepteze rachete cu rază scurtă și medie de acțiune, dar nu are efect asupra arsenalului de rachete cu rază lungă de acțiune al Rusiei. Totuși, prezența acestui scut oferă o protecție semnificativă împotriva amenințărilor balistice din partea Iranului și reprezintă un pilon important în strategia de apărare a NATO în regiune.
În contextul în care rachetele balistice iraniene, precum Shahab 3, pot ajunge în Europa, scutul anti-rachetă de la Deveselu joacă un rol crucial în asigurarea securității aliaților NATO împotriva potențialelor atacuri. Această măsură defensivă subliniază angajamentul continuu al NATO și SUA de a proteja Europa de amenințările externe.