Război local după ce gigantul Strabag forțează piața drumurilor comunale cu prețuri de dumping

De la marea infrastructură a autostrăzilor la mica infrastructură, a drumurilor comunale, nu e decât o reorientare de utilaj greu, încearcă să demonstreze controversata companie de construcții Strabag, sancționată internațional pentru înțelegeri de tip cartel. Competitorii acuză faptul că firma în care e implicat și magnatul rus Oleg Deripaska se folosește de prețuri de dumping, neverosimil de mici, că nu respectă calitatea impusă și că are un buget „de pierderi” menit să elimine competiția.

Lumea constructorilor constănțeni e în fierbere după ce gigantul Strabag, cunoscut în general pentru implicarea în lucrări de mare infrastructură, a pus ochii și pe reabilitarea drumurilor comunale. Două sunt contractele ce au intrat în atenția Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor și chiar a magistraților.

Pe 28 februarie 2023, Compania Națională de Investiții atribuia contractul privind „Reabilitare drumuri de interes local în localitatea Sinoe, comuna Mihai Viteazu, județul Constanța” companiei Strabag, pentru 17 milioane de lei fără TVA. Asfalt Dobrogea SRL, unul dintre competitori, contesta fără succes propunerea tehnică și financiară prezentate de Strabag SRL.

Compania dobrogeană câștiga, în aceeași perioadă, „Asfaltare drumuri comunale in localitatea Mihail Kogălniceanu, județul Constanța – Etapa I” pentru 4,5 milioane lei fără TVA. Nici cei de la Strabag nu s-au lăsat mai prejos și au contestat atribuirea.

Cazul Sinoe

Principalul reproș adus Strabag SRL în cazul licitației de reabilitare a drumurilor din Sinoe ține de preț: doar 66% din valoarea estimată a contractului. Următorul clasat, Asfalt Dobrogea, a oferit 80% din preț, iar celelalte firme până la 94%.

Conform legii achizițiilor publice, „în cazul unei oferte care are un preţ sau cost aparent neobişnuit de scăzut în raport cu lucrările, produsele sau serviciile care constituie obiectul contractului de achiziţie publică/ acordului-cadru care urmează a fi atribuit/ încheiat, autoritatea contractantă are obligaţia de a solicita ofertantului care a depus o astfel de ofertă clarificări cu privire la preţul sau costul propus”.

Clarificările se pot referi în special la:

– fundamentarea economică a modului de formare a preţului, prin raportare la procesul de producţie, serviciile furnizate sau metodele de construcţie utilizate;

– soluţiile tehnice adoptate şi/sau orice condiţii deosebit de favorabile de care beneficiază ofertantul pentru furnizarea produselor sau a serviciilor ori executarea lucrărilor;

– originalitatea lucrărilor, produselor sau serviciilor propuse de ofertant.

În reclamația depusă la CNSC, Strabag e acuzat că a înlocuit amestecul optimal cu piatră spartă, care este mult mai ieftină iar oferta ar fi neconformă iar mixtura asfaltică ar fi calculată mult sub prețul de pe bursa de mărfuri în contextul în care nu are o stație proprie în zonă.

Prețul neobișnuit de mic este numai vârful icebergului.

„În județul Constanța este de notorietate faptul că societatea cu capital integral austriac și rusesc  Strabag SRL și-a bugetat un „fond de pierderi” pentru a acapara piața de profil în regiune”, au declarat reprezentanții Asfalt Dobrogea pentru cotidianul ct100.ro.

CNCD a respins pe 30 ianuarie 2023 contestația Asfalt Dobrogea, următorul pas fiind cel al instanței.

Cazul Mihail Kogălniceanu

În instanță a ajuns contractul de 4,5 milioane lei (fără TVA) ce vizează asfaltarea drumurilor din comuna Mihail Kogălniceanu. Aceiași actori principali, de această dată în roluri inversate: Asfalt Dobrogea câștigător, Strabag contestatar.

Pe 12 ianuarie 2023, CNCD dispunea „anularea deciziei de desemnare câștigătoare a ofertei depusă de Asfalt Dobrogea SRL și continuarea procedurii prin reevaluarea ofertelor depuse de asocierea Vinci Group AG SRL – Oyl Company Holding AG SRL și de Strabag SRL”.

Pe 24 februarie, magistrații de la Curtea de Apel Constanța admiteau plângerea primăriei comunei Mihail Kogălniceanu împotriva deciziei Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor. Menţinea dispoziţia cu privire la anularea deciziei de desemnare câştigătoare a ofertei depuse de Asfalt Dobrogea SRL și cerea continuarea procedurii prin reevaluarea ofertei depuse de Strabag SRL.

Controversele Strabag

Două sunt marile probleme cu care se confruntă gigantul construcțiilor, în plan internațional. Una și cea mai gravă se referă la înțelegerile de tip cartel. Filiale ale companiei au fost deja sancționate cu zeci de milioane de euro pentru acest tip de acțiuni ilegale în Germania, Ungaria, Letonia, Slovacia și țara mamă – Austria.

A doua ține de implicarea în acționariat a magnatului rus Oleg Deripaska, un apropiat al lui Vladimir Putin.

„Majoritatea acţiunilor Strabag sunt deţinute de principalii acţionari austrieci – familia Haselsteiner şi Uniqa/Raiffeisen. Aceştia îşi împart proprietatea printr-un acord de sindicat cu compania rusă MKAO Rasperia Trading Limited, care deţine 27,8% din acţiuni. Rasperia este deţinută de industriaşul rus Oleg Deripaska, cu o participaţie sub 50%”, transmitea Strabag la scurt timp după declanșarea primelor sancțiuni împotriva oligarhilor ruși.

În prezent, oligarhul se judecă în instanță pe controlul constructorului austriac.

Deripaska a cumpărat 25% din Strabag printr-o emisiune de acțiuni în 2007, ajutând compania să obțină acces pe piața rusă în timp ce se pregătea să găzduiască Jocurile Olimpice de la Soci și pe fondul unui boom imobiliar de la Moscova.

Strabag în România

În prezent, grupul are filiale în toate regiunile importante din România. Societatea operează în toate sectoarele de construcții, în special în segmentele Infrastructură de transport și Construcții de clădiri și inginerie civilă, precum și în proiecte de construcții de mediu.

Cunoscută pentru implicarea în lucrări de mare infrastructură, cum ar fi construcția autostrăzii Brașov – Târgu Mureș – Cluj – Oradea sau extinderea și modernizarea aeroportului Baia Mare, grupul este angajat și în segmentul construcțiilor civile. Execută construcții de birouri, rezidențiale și comerciale, precum și executarea fundațiilor de beton pentru parcuri eoliene și lucrări de întreținere în instalațiile de rafinare.

În afară de marca Strabag, grupul activează în România sub numele de ARL, BHG, MINERAL, BITUNOVA, DRUMCO, SAT, STRABAG Facility Management, TPA şi ZÜBLIN.