Războiul din Ucraina spulberă neînțelegerile dintre România și Bulgaria în asigurarea navigației pe Dunăre

Vizita pe care o efectuează vineri la București premierul Bulgariei, Kiril Petkov, are pe agendă și discutarea detaliilor colaborării între România și Bulgaria pentru asigurarea condițiilor de navigație pe Dunăre după zeci de ani în care s-a ajuns sistematic la blocarea circulației navelor din cauză că pe sectorul româno-bulgar nu putea fi asigurată adâncimea minimă de navigație.

Comisia Europeană a Dunării a stabilit că pe Dunărea Fluvială, de la Brăila la Canalul Rhin – Main și mai departe, până la Rotterdam, trebuie asigurată o adâncime de navigație de 2,5 metri.

Dacă nu e asigurată această adâncime, navigația este blocată, pentru că există riscul eșuării navelor. Asta se întâmplă în special vara, când nivelul apelor Dunării este scăzut. Pentru a se evita blocarea circulație motonavelor și a convoaielor de barje, cu care e realizat transportul de mărfuri, sunt executate dragaje pentru scoaterea aluviunilor.

S-a ajuns la blocaje din cauză că România și Bulgaria nu s-au înțeles în privința executării dragajelor pe sectorul româno-bulgar și în ultimii ani, când schimbările climatice au adus perioade estivale din ce în ce mai secetoase în bazinul hidrografic al Dunării, navigația pe acest sector a fost blocată pentru lungi perioade, provocând pagube uriașe companiilor de navigație.

19:28, 19.12.2024 • Transporturi

Adio cozi interminabile! „Podul Prieteniei”, redeschis pe ambele sensuri de sărbători

09:14, 19.12.2024 • ACTUALITATE

Schengen doar pe hârtie: Bulgaria introduce control temporar la granița cu România

De ce este important transportul de mărfuri pe Dunăre? Un convoi de barje este echivalentul a 6 km de TIR-uri

În economia subiectului este important să înțelegem și ce înseamnă transportul de mărfuri pe Dunăre, care este un transport mai ieftin decât cel rutier, pe autostradă.

Un convoi de barje preia un volum de marfă are ar putea fi transportat de 440 de TIR-uri, dar se poate ajunge, în transportul containerizat, cu navă portcontainer Clasa JOWL, și la transportarea unei cantități de mărfuri care este echivalentul a 470 de TIR-uri.

Asta ar înseamna pe un drum național un convoi de TIR-uri cu lungimea de 6 km.

Bulgaria nu a fost interesată de dragarea albiei Dunării, dar nici nu a permis României să execute lucrările

De aproape trei decenii, bulgarii nu au fost interesați de asigurarea adâncimilor de navigație, nu au efectuat dragaje pe zona bulgară de pe sectorul comun, dar nici n-au permis companiei care se ocupă de asigurarea condițiilor de navigație, Administrația Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) Galați să intervină pe sectorul bulgar.

Această interdicție era impusă prin printr-un acord din 1956. Așa că discuțiile dintre autoritățile de navigație au fost extinse la nivelul Ministerelor de Externe și Ministerelor Transporturilor din România și Bulgaria. Au fost discuții interminabile despre modificarea acordului din 1956, pentru ca partea română să poată efectua dragaje și pe sectorul bulgar, dar nu s-a ajuns la o înțelegere.

Situația de criză s-a repetat. Spre exemplu, în 2017, pe sectorul dintre Cernavodă și Silistra (Bulgaria) au fost 115 zile cu adâncimi scăzute, în care navigația a fost blocată sau s-a desfășurat cu mare dificultate.

Arbitrajul Comisiei Europene a rezolvat parțial situația. Bulgaria și-a propus să dragheze 150.000 mc de aluviuni

Aceste disensiuni au ajuns în 2018 și la arbitrajul Comisiei Europene, care e interesată ca navigația pe Dunăre să se desfășoare în cât mai bune condiții, mai ales că investește sume uriașe în dezvoltarea Strategiei Dunării, al cărui principal scop este ca principala cale de transport de mărfuri în Europa. Mai exact, să devină ruta de la Marea Neagră, pe Canalul Sulina și Canalul Dunăre Marea Neagră, cu continuare pe Dunăre și Canalul Rhin – Main – Meuse, până la Rotterdam.

Dar nici intervenția Comisiei Europene nu a rezolvat definitiv problema. Totuși a fost înregistrată o schimbare în bine a atitudinii Bulgariei în problema dragajelor.

În 2018, Bulgaria a dragat în jur de 250.000 de metri cubi de aluviuni, iar această realizare a adus laude la toate întâlnirile companiilor de navigație din statele riverane, inclusiv din partea reprezentaților Comisiei Europene, pentru  că bulgarii nu mai făcuseră dragaje de prin 1990.

Compania de navigație din Bulgaria și-a propus ca în fiecare an să dragheze 150.000 mc de aluviuni de pe partea bulgară a sectorului comun de navigație, dar era un angajament condiționat, pentru că depinde de fondurile alocate de Ministerul Transporturilor din Bulgaria.

Șocul războiului din Ucraina a adus rezolvarea. „Vom asigura traficul fluvial de-a lungul întregului an, 365 de zile”, spune premierul Ciucă

Acum, în contextul războiului din Ucraina, când se pune problema ca exporturile de cereale ale Ucrainei să fie transportate și cu barjele pe Dunăre spre Austria și Germania, dar și pe Canalul Rhin – Main, până la Rotterdam, premierii Nicolae Ciucă și Kiril Petkov au ajuns la o înțelegre de colaborare.

Vineri, când primul ministru al Bulgariei, Kiril Petkov se va afla în vizită la București, vor fi discutate detaliile colaborării concrete între România și Bulgaria pentru asigurarea adâncimii minime de navigație pe sectorul româno-bulgar timp de 365 de zile pe an.

„Am analizat posibilitatea găsirii unei soluţii de dragare a Dunării, astfel încât să existe posibilitatea să asigurăm traficul fluvial de-a lungul întregului an, 365 de zile, pentru că pe timp de vară, atunci când nivelul Dunării scade, există acele praguri formate prin colmatare care nu permit traficul barjelor, cel puţin cu încărcătură mare. (…) Vineri, premierul bulgar va fi în Bucureşti şi vom discuta elementele de detaliu, astfel încât să putem să folosim şi bani europeni pentru acest obiectiv. Va fi un proiect de care nu va beneficia doar România, ci va fi un proiect prin care putem, de exemplu, să ajungem de la Galaţi până la Bremerhaven”, a declarat premierul Nicolae Ciucă.

STATISTICĂ. În ultimii 7 ani, navigația a fost blocată timp de 3 ani și jumătate

Pe sectorul românesc al Dunării există 31 de puncte critice, în care sistematic nu este asigurată adâncimea minimă de navigație impusă de Comisia Europeană a Dunării, de 2,5 metri. Se întâmplă frecvent ca nivelul apelor Dunării să scadă sub doi metri, la 1,8 metri sau 1,6 metri.

O analiză a istoricului blocării navigației în perioada 2014-2021 în unul din cele 31 de puncte critice, la Cernavodă, demonstrează cât de rău stau lucrurile. Nivelul Dunării a fost mai mic decât adâncimea de minimă de navigație, de 2,5 metri, în 1.170 din totalul celor 2.394 de zile, ceea ce înseamnă că în aproape jumătate, respectiv 49%, din această perioadă nu a s-a putut naviga. Așadar, din 7 ani, aproximativ 3 ani și 6 luni navigația a fost blocată.

În aceeași perioadă, 863 de zile, adică 36%, adâncimea de navigație a fost sub 1,8 metri.