Războiul magistraților cu statul român EXCLUSIV

O ordonanță guvernamentală menită să soluționeze drepturi salariale restante din Justiție nu a făcut decât să genereze noi procese împotriva ministerului de resort și a majorității instanțelor din țară. Printre nemulțumiți se numără șefi de parchete, inclusiv din DIICOT, ori magistrați din toate structurile. 

Pe 8 decembrie 2022, Guvernul emitea o Ordonanță de Urgență privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

Una dintre principalele prevederi se referea la plata drepturilor salariale decise deja prin hotărâri judecătorești.

În locul achitării integrale, se propunea eșalonarea, timp de cinci ani, a câte 5%, 10%, 25%, 25% respectiv 35% din valoarea titlului executoriu.

Motivul nemulțumirii

În plus, ordonanța anunța că în 2023 nu se acordă ajutoarele sau indemnizațiile la ieșirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă.

Decizia reprezintă un atac direct la drepturile judecătorilor şi procurorilor. Conform unei legi din 2006, cei cu „vechime continuă în magistratură de 20 de ani beneficiază, la data pensionării sau a eliberării din funcţie pentru motive neimputabile, de o indemnizaţie egală cu 7 indemnizaţii de încadrare lunare brute” (impozabile, n.r.).

Acesta este motivul pentru care proaspătul pensionar Zaharie Ionașcu, de exemplu, fost prim procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bistrița Năsăud, a chemat în judecată, pe 4 ianuarie 2023, ministerul de resort și Parchetele de pe lângă Tribunalul Bistrița Năsăud și Curtea de Apel Cluj. Magistratul s-a retras din activitate în decembrie.

Conform ultimei declarații de avere, publicate în 2012 (deși obligatorii anual, una mai nouă nu apare nici pe site-ul Agenției Naționale pentru Integritate, nici al Consiliului Superior al Magistraturii), Ionașcu încasa, în urmă cu zece ani, 97.430 lei/ an.

Nu este singurul magistrat sau fost magistrat ce-și caută dreptatea în instanță. Alt exemplu sonor este al lui Valentin Trif – ex procuror şef al Biroului pentru coordonarea activităţilor tehnice de specialitate din cadrul DIICOT, pensionat tot în decembrie 2022. Acesta încasa, în 2020, drepturi și restanțe salariale în valoare totală de 254.260 lei.

Vârful icebergului

La sfârșitul anului trecut a existat un adevărat val de retrageri în justiție, pe fondul zvonurilor (confirmate ulterior) că beneficiile vor fi reduse, odată cu reforma pensiilor speciale. 65 de magistrați au spus „adio” carierei doar în ultima săptămână din 2022.

Într-adevăr, Guvernul a adoptat legea care prevede că nicio pensie de serviciu nu va putea să mai depăşească salariul primit în perioada activă.

În acest context, e de așteptat ca numărul celor care își vor căuta drepturile în justiție să crească. Alăturându-se deja (foștilor) colegi cu revendicări salariale cum ar fi Sorin Pasăre – procuror general adj la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, Dan Petru – procuror general la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Târgu-Mureş sau Daciana Bianca Vidrean, şef Serviciul teritorial Oradea Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.

În total sunt deja zeci de foști saua actuali magistrați care își cer drepturile.