Războiul Rusia-Ucraina. A doua ședință CSAT convocată de Klaus Iohannis într-o săptămână / Iohannis: Se impune creșterea procentului din PIB alocat apărării de la 2% la 2,5%

Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) s-a reunit, marţi, la ora 12:00, la Palatul Cotroceni, sub conducerea preşedintelui Klaus Iohannis.

UPDATE. Președintele Klaus Iohannis a anunțat, marți, după ședința CSAT, în care s-a discutat situația din Ucraina că România va crește procentul din PIB alocat apărării de la 2% la 2,5%.

Președintele spune că este nevoie să creștem capacitatea de apărare a României, în contextul de securitate actual. Șeful statului a anunțat, de asemenea, că România va deveni un hub care să permită colectarea și transportul donațiilor internaționale în domeniul ajutorului umanitar către Ucraina și către ucraineni.

Declarațiile președintelui Klaus Iohannis:

11:52, 21.12.2024 • POLITICĂ

Scandal în Parlament: Deputații AUR îl acuză pe Klaus Iohannis de ilegitimitate și trădare

07:16, 20.12.2024 • POLITICĂ

Klaus Iohannis, mesaj la Consiliul European: România denunță ingerințele străine și sprijină Ucraina

Suntem cu toții indignați de atacul brutal al Rusiei împotriva unui stat suveran și independent și nu putem accepta ca harta Europei să fie redesenată prin violență.

Deplângem pierderile de vieți omenești cauzate de un conflict militar fără sens, de neconceput în urmă cu doar câteva zile.

Un lucru este însă evident: indiferent de deznodământul acțiunii militare, există deja un învingător – poporul ucrainean, care a devenit simbolul luptei pentru libertate, simbolul rezistenței împotriva unui invadator. Eroismul și curajul ucrainenilor inspiră și obligă.

Agresiunea rusă a generat o reacție de unitate și solidaritate fără precedent a întregii lumi democratice, a arătat coeziunea și capacitatea membrilor NATO de a reacționa împreună, de a rămâne fermi împotriva unui agresor care riscă să destabilizeze climatul de securitate global.

În același timp, Uniunea Europeană demonstrează din nou că este o mare familie, că împreună suntem mai puternici și că putem găsi soluții chiar și în cele mai întunecate momente.

Apartenența României la aceste două structuri, Alianța Nord-Atlantică și Uniunea Europeană, dublată de Parteneriatul Strategic foarte solid cu Statele Unite ale Americii reprezintă fără îndoială cel mai mare câștig al nostru din ultimii 30 de ani.

Țara noastră a fost implicată substanțial – și rămâne – în toate deciziile care s-au luat la nivel aliat în ultimele zile și acționează permanent pentru a oferi sprijin Ucrainei și cetățenilor săi care caută refugiu în țara noastră.

Le mulțumesc tuturor românilor care sprijină eforturile consistente ale autorităților centrale și locale pentru gestionarea situației refugiaților intrați pe teritoriul României.

Astăzi am decis în CSAT o serie de măsuri după cum urmează:

În primul rând, am decis să intensificăm la nivel bilateral și aliat demersurile pentru consolidarea semnificativă a posturii de descurajare și apărare pe Flancul Estic în perioada imediat următoare, prin dislocarea de forțe aliate și prin constituirea accelerată a Grupului de Luptă din România.

În contextul general produs de efectele situației de securitate regională este necesară susținerea pe diverse dimensiuni a Republicii Moldova, care se confruntă cu un val crescut de refugiați și posibil și cu alte dificultăți. În acest sens, în ședința CSAT, am decis o serie de măsuri de sprijin.

În ceea ce privește contribuția României la efortul comunității internaționale de sprijinire a Ucrainei, am decis astăzi înființarea pe teritoriul țării noastre a unei facilități logistice, un așa-numit hub, un centru, care să permită colectarea și transportul donațiilor internaționale în domeniul ajutorului umanitar către Ucraina și către ucraineni.

Totodată, am hotărât intensificarea măsurilor pentru a ajuta refugiații din Ucraina și a gestiona integrat un aflux masiv de persoane care intră pe teritoriul țării noastre.

Dincolo de deciziile concrete luate astăzi, consider că prezenta criză arată că, din punct de vedere strategic, sunt necesare noi acțiuni consolidate ale României pe cel puțin două dimensiuni. Am definit astfel două obiective strategice:

În primul rând, creșterea capacității de apărare a statului român. În acest sens, consider că se impune creșterea procentului din PIB alocat cheltuielilor de Apărare de la 2%, cât este în momentul de față, la 2,5%.

În al doilea rând, se impune realizarea independenței energetice a României, în principal prin dezvoltarea energiei regenerabile și nucleare civile.

Sigur, pentru îndeplinirea acestor obiective strategice, vor fi necesare decizii politice și trebuie puse în aplicare planuri de acțiune concrete la nivelul instituțiilor competente.

Știrea inițială

Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, pe ordinea de zi a şedinţei CSAT, care este programată la ora 12,00, sunt incluse subiecte referitoare la evoluţiile privind situaţia de securitate euroatlantică în contextul agresiunii Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei şi implicaţiile pentru România şi măsurile pentru gestionarea integrată a unui eventual flux masiv de refugiaţi/ persoane strămutate pe teritoriul naţional, în contextul securitar internaţional.

Administraţia Prezidenţială precizează că în cadrul şedinţei CSAT vor fi analizate şi alte tematici de actualitate din domeniul securităţii naţionale.

O şedinţă a CSAT a avut loc şi joia trecută, având ca temă implicaţiile asupra securităţii euroatlantice în contextul agresiunii Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei.

La finalul reuniunii, şeful statului a afirmat că România nu va fi atrasă în conflictul militar din Ucraina, iar românii nu trebuie să se teamă pentru siguranţa lor.

„Dragi români, ştiu că sunteţi îngrijoraţi de conflictul care are loc nu departe de graniţele ţării noastre, dar vă asigur: niciun român nu trebuie să se teamă pentru siguranţa sa şi a familiei sale”, a spus preşedintele Iohannis.

De asemenea, el a subliniat că România este pregătită să facă faţă oricăror consecinţe economice şi umanitare pe care le-ar putea genera un eventual conflict de durată între Rusia şi Ucraina.