Redenumire: din Șoseaua Kiseleff, în Șoseaua Ucraina

Ministrul Afacerilor Externe al Ucrainei, Dmytro Kuleba, împreună cu Ambasada Ucrainei în România, a adresat o cerere primarului general al Bucureștiului, Nicușor Dan, ca să ia în calcul redenumirea unei părți a Șoselei Pavel D. Kiseleff, pe care se află Ambasada Federației Ruse în România, în Șoseaua Ucraina.

Practic, susțin autoritățile citate, ar fi modalitatea prin care Bucureștiul se alătură altor capitale din UE și SUA, care, de asemenea, redenumesc străzile pe care se află ambasadele Rusiei, în Șoseaua Ucraina. „Forțarea ambasadelor Rusiei în lume să fie situate pe străzile Ucraina face parte din efortul nostru mondial de a izola Rusia și de a deputiniza lumea. Rușii vor trebui să citească literalmente numele Ucraina oriunde și oricând. O reamintire zilnică a faptului că Ucraina este un stat suveran care va prevala și care va exista întotdeauna, indiferent cât de mult ar încerca Rusia să nege dreptul nostru de a exista”, arată ministrul afacerilor externe al Ucrainei, Dmytro Kuleba. Campania Strada Ucraina a fost lansată în 53 de orașe din 34 de țări și îndeamnă cetățenii să susțină redenumirea străzilor pe care se află ambasadele și consulatele Rusiei în Strada sau Șoseaua sau Bulevardul Ucraina. Acest fapt constituie, susțin ucrainenii, un act simbolic de sprijin pentru poporul ucrainean, aflat în război cu Rusia invadatoare. Uniunea Ucrainenilor din România se alătură și ea acestui demers.

Cine a fost generalul rus Pavel Kiseleff (Pavel Dmitrievici Kiseliov), care a dat numele unei străzi? Spicuim din ce ne spune Wikipedia: „Contele Kiseleff, născut pe 19 ianuarie 1788 la Moscova, Imperiul Rus, este considerat ca fiind cel mai strălucit general reformator rus, în timpul domniei conservatorului țar Nicolae I al Rusiei.(…). S-a născut într-o veche familie nobiliară rusă. A fost fiul cel mare al directorului adjunct al arsenalului moscovit al Consiliului de Stat Dmitri Ivanovici Kiseleff (1761-1820) și a soției acestuia, Praskovia Petrovna (1767-1841), sora prințului Urusov. Copilăria și-a petrecut-o în casa părintească din Moscova. A fost educat acasă, însă, după cum și-a amintit mai târziu, educația nu a fost suficientă (la perfecție el știa doar limba franceză). După cum s-a menționat de către N. Drujinin, Kiseleff a fost crescut de părinții săi în „devoțiunea tradiției religioase” și în „cultul monarhiei”. (…). Kiseleff a fost înrolat cadet la arhivele din Moscova ale Ministerului Afacerilor Externe (1805) iar în 1806 a fost transferat la regimentul de cavalerie. (…). Între 1829 și 1834 a condus administrația militară rusească a Țării Românești, astfel că Șoseaua Kiseleff din București îi poartă azi numele scris în grafia franceză. A fost președinte plenipotențiar al divanurilor Moldovei și Țării Românești în timpul administrației militare ruse. A contribuit la reorganizarea administrativă a celor două principate și la întocmirea Regulamentelor organice, care de fapt au fost primele Constituții din istoria celor două principate române. Aceste regulamente organice au fost introduse în Țara Românească în 1831 și în Moldova în 1832. Ca ambasador al Rusiei la Paris în perioada 1856-1862, a sprijinit unirea Principatelor Române”. O fi, n-o fi îndreptățită cererea Ambasadei Ucrainei la București pentru schimbarea numelui unei străzi?