Redevența minieră, o taxă pe care statul nu o plătește statului. Firme mari, pe lista datornicilor

De multe ori s-a cerut în spațiul public creșterea redevențelor miniere și petroliere pe motivul că sunt foarte mici. Așa de mici sunt încât unele companii de stat nu au reușit să le plătească.

La data de 30 decembrie 2022 existau 408 companii care înregistrau arierate în sumă totală de 311,6 milioane de lei, reprezentând redevențe miniere, conform unui document semnat de Alin Chitu, secretar de stat în Ministerul Finanțelor.

161 dintre acești contribuabili înregistrau arierate recuperabile, în sumă totală de 21,9 milioane de lei dintre care:

• 105 contribuabili au accesat facilități fiscale, conform prevederile legale, în sumă de 15,6 milioane de lei.
• 37 de contribuabili înregistrau arierate în sumă de 4,63 milioane lei pentru că s-a demarat procedura de executare silită.

247 contribuabili înregistrau arierate nerecuperabile în sumă totală de 289,76 milioane de lei.

Statul, rău platnic

În topul marilor datornici, conform Ministrului de Finanțe, se află companiile de stat, în frunte cu Complexul Energetic Hunedoara, societate deținută de Ministerul Energiei. Conform documentului, CE Hunedoara nu a plătit statului român redevențe miniere în valoare de 155,867 milioane de lei.

Pe locul doi se află defuncta Companie Națională a Huilei, cu 52,148 milioane de lei. Pe ultima treaptă a podiumului se află o altă firmă care a murit: Societatea Națională a Cărbunelui Ploiești, cu 17,497 milioane de lei datorii neplătite. În dreptul acestor trei apare sintagma ”arierate nerecuperabile”. Aceste arierate reprezintă obligații bugetare restante pentru care organele fiscale nu pot iniția sau continua măsurile de executare silită, aceasta fiind suspendată: creanțele debitorilor pentru care s-a dispus suspendarea executării silite de către instanța judecătorească obligațiile fiscale restante ale contribuabililor aflați sub incidența Legii 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței.

Pe locul al patrulea se află Societatea Comercială pentru Închiderea și Conservarea Minelor. Aceasta a dat faliment. Din defuncta Societate Națională a Cărbunelui Ploiești s-au desprins trei societăți, una fiind Carbonifera. Aceasta nu o duce deloc bine, dovadă că la finele anului trecut avea datorii 8,19 milioane de lei, redevențe miniere neplătite.

După acestea apar și primele companii private: Marconf, Construcții SA, Cariera Bătuta, Napochim, Matcon, Straco etc.

Un colos cu picioare de lut

Complexul Energetic Hunedoara este un colos cu picioare de lut, o companie înfiinţată în 2012 prin comasarea a patru mine de huilă considerate viabile, Lonea, Lupeni, Vulcan şi Livezeni, şi două centrale electrice care ard huilă, Paroşeni şi Mintia Deva. Scopul înfiinţării societăţii a fost acela de a se renunţa la gaura neagră numită Compania Naţională a Huilei, cel mai mare restanţier la statul român, însă în doar doi ani de funcţionare, CEH a ajuns să devină ea însăşi o mare datornică la bugetele statului. CEH înregistra la finele lunii martie 2015 datorii de 942,2 milioane lei, din care datorii restante în sumă de 432,8 milioane lei. La sfârşitul anului 2014, CEH raporta pierderi de 356 milioane lei.

Între timp, CE Hunedoara a intrat în insolvență. Mai are concesiuni la doar două mine, Vulcan și Livezeni, iar termocentrala Mintia a fost vândută unor investitori din Irak. 

CEH produce curentul cu cheltuieli uriaşe, cele mai mari din ţară, iar cărbunele din Valea Jiului nu poate fi transportat mai mult de 100 de km din raţiuni economice. Singurele centrale unde poate fi ars sunt: Paroșeni și Mintia. Aceasta din urmă se pare că va fi transformată de noii proprietari în centrală pe gaze, iar statul prin Transgaz, va construi iar o conductă de la rețeaua națională de transport până la intrarea în unitate. Cât privește Paroșeniul, acesta va fi închis până în 2030.

Ce este redevența minieră

Resursele minerale situate pe teritoriul şi în subsolul ţării şi al platoului continental, în zona economică a României din Marea Neagră, fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice şi aparţin statului român. Punerea lor în valoare prin activităţi miniere conduce la obligaţia titularilor de licenţe/permise ”să achite taxele privind activitatea minieră şi redevenţa minieră în termenele stabilite de prezenta lege.”

Redevenţa minieră cuvenită bugetului de stat se stabileşte, la încheierea licenţei ori la eliberarea permisului de exploatare, după cum urmează:

a) o cotă procentuală de 5% din valoarea producţiei miniere pentru minereuri feroase, neferoase, de aluminiu şi roci aluminifere, radioactive, pământuri rare şi disperse, pietre preţioase şi semipreţioase, produse reziduale miniere, roci bituminoase, ape minerale terapeutice, ape termominerale, ape geotermale şi gazele care le însoţesc, gaze necombustibile, nămoluri şi turbe terapeutice;

b) o cotă procentuală de 4% din valoarea producţiei miniere pentru cărbuni;

c) o cotă procentuală de 6% din valoarea producției miniere pentru metale nobile;

d) echivalentul în lei a 0,875 euro, pe unitatea de producţie minieră, pentru substanţe nemetalifere;

e) echivalentul în lei a 0,4375 euro, pe unitatea de producţie minieră, pentru roci magmatice, roci metamorfice, calcare industriale şi de construcţii, dolomită, gresie şi tufuri industriale;

f) echivalentul în lei a 0,50 euro, pe unitatea de producţie minieră, pentru argile, marne, loess, nisip şi pietriş, nisip şi roci caolinoase;

g) echivalentul în lei a 0,6875 euro pe unitatea de producţie minieră, pentru alabastru industrial, piatră ponce, sienite nefelinice, gips, cretă, nisip silicios, bentonită, nisip caolinos, ardezie şi diatomită;

h) echivalentul în lei a 2,5 euro, pe unitatea de producţie minieră, pentru bazalt ornamental, dacit ornamental, andezit ornamental, riolit ornamental, granit ornamental şi granodiorit ornamental;

i) echivalentul în lei a 3,125 euro, pe unitatea de producţie minieră, pentru alabastru ornamental, aragonit ornamental şi siliconite ornamentale;

j) echivalentul în lei a 3,75 euro, pe unitatea de producţie minieră, pentru marmură, calcar ornamental, gresie ornamentală, travertin şi tufuri ornamentale;

k) echivalentul în lei a 1,0 euro, pe unitatea de producţie minieră, pentru săruri haloide