Reforma administrativă a României. Putem funcționa în varianta cu 15 județe? Cine pierde, cine câștigă?

Reforma administrativ-teritorială a României este un punct nevralgic al clasei politice, al grupurilor de interese sau ONG-uri, însă există multe voci care o susțin.

Zeci de orașe din România și-ar putea pierde statutul, dacă reforma teritorială, cerută insistent de mediul de afaceri, va fi pusă în practică. Odată cu ele ar putea dispărea sute de posturi din instituțiile publice locale, ceea ce ar aduce economii importante la buget, potrivit mediului de afaceri. Liderii politici resping, însă, propunerea și spun că discuții pentru reorganizarea teritorială pot avea loc abia după alegerile din anul 2024.

Camera de Comerț și Industrie a României a lansat o provocare-cerință clasei politice, în special celor de la conducerea țării. O reforma administrativă-șoc: doar 15 județe, în loc de 42.  

Mediul de afaceri din România susține că ar trebui să avem 15 județe, în loc de 42 , dacă este luată în calcul și Capitala. Iar numărul orașelor din România ar trebui să fie înjumătățit.

Numărul orașelor s-ar înjumătăți

Camera de Comerț și Industrie a României arată că economiile astfel realizate ar permite echilibrarea bugetului de stat, în condițiile în care ”România riscă să piardă cele mai imporante avantaje pe care le are: predictibilitatea și fiscalitatea redusă”.

„CCIR reiterează nevoia urgentă de reorganizare administrativă a României, prin reducerea numărului de județe de la 42 la 15, redefinirea noţiunii de comună ca localitate cu cel puţin 5000 de locuitori, precum și redefinirea noțiunii de oraș ca localitate cu cel puțin 10.000 de locuitori. Totodată, toate instituțiile publice deconcentrate trebuie să fie regrupate sub această nouă formă administrativă”, se arată într-un comunicat de presă.

„În împrejurările actuale, România nu mai este o destinație atractivă pentru investitorii străini din punctul de vedere al forței calificate de muncă și din cauza retrocedărilor făcute haotic. Astfel, România s-ar putea afla în imposibilitatea de a oferi terenuri pentru deschiderea unor linii de producție, mai ales în contextul în care multe afaceri și-au început relocarea din Asia. Singura atractivitate pe termen mediu și lung a României poate rămâne fiscalitatea redusă susținută de predictibilitate.

În acestă conjunctură complicată, CCIR consideră că există riscul ca prin adoptarea unor măsuri eronate în ceea ce privește acoperirea găurilor bugetare, mediul de afaceri să devină, dacă nu un țap ispășitor, atunci cel puțin o victimă colaterală”, arată Camera de Comerț într-un comunicat de presă.

Recent, mediul de afaceri a lansat un apel către autoritățile centrale prin care cere reorganizarea teritorială a României: comasarea și scăderea numărului de județe la 15 și redefinirea comunelor și orașelor.

Emil Boc a venit și el cu variante de reforme

Proiectul reformei administrativ-teritoriale a României a fost adus în discuție în repetate rânduri de primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc.

„Reorganizarea administrativ-teritorială a țării este un proiect la care eu țin foarte mult, din dublă perspectivă”, a declarat vineri, primarul Clujului, în cadrul unei intervenții radio. 

„Pentru că l-am pregătit în perioada când eram prim-ministru, dar n-am mai reușit să-l promovez din cauza crizei economice din 2012.

Iar în calitate de președinte al Asociației Municipiilor din România, împreună cu colegii mei susțin cu toată convingerea acest demers ca pe un proiect necesar. După cum apa este necesară vieții, așa reforma administrativă este necesară României pentru a putea respira administrativ, debirocratiza, cu o economie de cheltuieli și eficient.

Iată de ce este atât de necesară această reformă administrativă, prin comasarea comunelor etc.”, a declarat Emil Boc, vineri, la un post local de radio.

Reforma administrativă a României, din perspectiva Clujului

Ultima reformă administrativ teritorială a ţării s-a realizat în 1968. Reorganizarea teritorială este necesară cu atât mai mult cu cât localitățile mici nu pot asigura în prezent servicii de calitate cetățenilor în urma accesării proiectelor majore de infrastructură.

Emil Boc susține că pentru a implementa reforma administrativă, Guvernul ar putea pica la o eventuală moțiune de cenzură. Chiar și într-un asemenea context, reorganizarea teritorială merită făcută.

„Reforma ar presupune comasarea acelor comune care din venituri proprii nu pot să-și acopere cheltuielile cu salariile și cu utilitățile de bază și cu un minim de necesar de servicii publice pentru populație.

Deci, dacă administrația nu este capabilă din ceea ce adună să asigure aceste chestiuni minimale, evident, atunci trebuie să fuzioneze cu o altă comună, să pună împreună resursele de care dispune pentru a funcționa pe mai departe.

Dacă nu poți face asta, înseamnă că vei sta cu mâna întinsă la stat, nu vei putea dezvolta proiecte de infrastructură, nu vei putea oferi oamenilor servicii și calitate a vieții.

Se reduc cheltuielile bugetare?

Cum văd eu discuția despre reducerea cheltuielilor bugetare? Nu sunt în măsură să dau lecții la nimeni, dar pot spune ce am făcut în calitate de prim-ministru. Am eliminat pensiile speciale, am interzis cumulul pensiei cu salariul la stat, am comasat peste 200 de agenții guvernamentale, am redus aparatul bugetar și aveam pe masă proiectul reformei administrative al țării, dar pe care nu am reușit să îl mai promovez din cauza crizei politice.

Poate e nevoie să cadă un guvern în țara asta pentru a face reforma administrativă.

Poate vă șochează ce spun, dar e necesar ca să se înțeleagă cât de importantă este această reformă administrativă, pentru ca România să nu mai fie sufocată de cheltuieli administrative inutile, de birocrație.

Regret că nu am apucat să intru în Parlament cu proiectul de reformă administrativă a țării și reorganizarea teritorială, chiar cu riscul ca guvernul să pice la moțiunea de cenzură.

Acest demers nu poate fi oprit. Mai devreme sau mai târziu reforma administrativă se va face. Însă cu cât mai devreme, cu atât mai bine”, a arătat Emil Boc.

Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) și mai multe organizații patronale cu sute de membri cer autorităților reorganizarea teritorial-administrativă a țării pentru reducerea aparatului birocratic.

De asemenea, la solicitarea premierului, ministerele au inițiat un plan de reducere a cheltuielilor, după ce ANAF a avut în primul trimestru încasări mai mici cu 4,7 miliarde de lei față de programul asumat.

Reducerea de cheltuieli solicitată ministerelor vizează o economie financiară pentru a păstra ținta de deficit bugetar asumată de Guvern.

Principalele măsuri cerute de Camera de Comerț:

– reducerea numărului de județe de la 41 (plus București) la 15

– redefinirea noţiunii de comună ca localitate cu cel puţin 5000 de locuitori

– redefinirea noțiunii de oraș ca localitate cu cel puțin 10.000 de locuitori

– toate instituțiile publice deconcentrate trebuie să fie regrupate sub această nouă formă administrativă.

De exemplu, în locul Bucureștiului ar exista un singur județ care va include Capitala, Teleorman, Giurgiu, Ialomița sau Călărași. Iar în zona Moldovei, Iași și Vaslui sau Botoșani și Suceava ar deveni, la rândul lor, un singur județ.

CUM VEDE MEDIUL DE AFACERI REORGANIZAREA TERITORIALĂ

– 15 JUDEȚE ÎN LOC DE 42

– COMUNELE VOR AVEA CEL PUȚIN 5.000 DE LOCUITORI

*Sunt vizate aproximativ 2.300 de comune

– ORAȘELE VOR AVEA CEL PUȚIN 10.000 DE LOCUITORI

*numărul orașelor din România s-ar înjumătăți

SURSA: Camera de Comerț și Industrie a României

Reforma administrativ-teritorială ar aduce economii uriase la buget, daca se iau in considerare doar președinții de consilii județene s-ar economisi 500 de mii de lei la buget.

CE ECONOMII S-AR FACE LA BUGETUL DE STAT

* ÎN PREZENT:

41 de președinți de Consilii Județene

salariu mediu lunar: 20.000 lei

=> cheltuială lunară de la bugetul de stat: 820.000 lei

* DUPĂ REDUCEREA NUMĂRULUI DE JUDEȚE

15 președinți de Consilii Județene

cheltuială lunară de la bugetul de stat: 300.000 lei

=> reducere: 520.000 lei (63,4%) 

În același timp, în contextul in care trebuie facute economii la buget de către stat,  lideri importanți din PSD și PNL susțin în schimb că discuțiile depsre o reformă administrativă ar trebui să aibă loc abia după alegerile din 2024.

CE ORAȘE AR DEVENI COMUNE ODATĂ CU REORGANIZAREA TERITORIALĂ

– 318 de orașe în total în România – 148 au sub 10.000 de locuitori;

Exemple: Predeal, Victoria (Brașov); Covasna; Eforie, Hârșova, Techirghiol (Constanța);

Fundulea, Lehliu Gară (Călărași); Băile Herculane (Caraș-Severin); Azuga, Bușteni, Sinaia, Slănic (Prahova);

Sulina, Babadag (Tulcea); Horezu, Băile Olănești, Băile Govora (Vâlcea);

CUM VEDE MEDIUL DE AFACERI REORGANIZAREA TERITORIALĂ

– 15 JUDEȚE ÎN LOC DE 42;

– COMUNELE VOR AVEA CEL PUȚIN 5.000 DE LOCUITORI;

*Sunt vizate aproximativ 2.300 de comune;

– ORAȘELE VOR AVEA CEL PUȚIN 10.000 DE LOCUITORI;

*numărul orașelor din România s-ar înjumătăți;

SURSA: Camera de Comerț și Industrie a României