Reformă dură în sistemul bancar din Austria. BCR, în pericol. Erste Bank ,,suge” linistită la ,,sânul”băncii din România, din banii românilor

O reformă dură fiscală în sistemul bancar din Austria va avea loc în acest an, pentru a aduce la bugetul de Stat sume suplimentare, în contextul crizei economice, care afectează puternic țara. Sunt greu de cuantificat, în acest moment, urmările financiare pentru BCR Erste și Raiffeisen Bank, bănci din România, conexate strâns, ombilical, cu ,,băncile mamă” de la Viena.

La ce să se aștepte BCR Erste, în România, după reforma dură fiscală, din sistemul bancar din Austria, care urmează să fie pusă în aplicare în acest an.

În România, BCR în activitatea ei ternă, liniară nu mișcă în front, iar CEO Sergiu Manea face ce-i dictează ,,stăpânul”, de la Viena.

09:57, 21.01.2025 • ECONOMIE

BCR, amendată pentru poprirea ilegală a salariului unui client

18:00, 05.01.2025 • ECONOMIE

Firma de avocatură Wolf Theiss a asistat BCR în facilitatea de finanțare a UNIRII VIEW S.R.L

Este lesne de înțeles că BCR va asista neputicioasă, la aspirarea de bani din conturile deponenților, prin dobânzile spoliatoare și comisioanele cămătărești, dictate de ,,banca mamă” – Erste Group – din Austria.

O dezbatere aprinsă are loc în acest moment, între partidele din coaliția de guvernare de la Viena, pe tema supra-impozitării sistemului bancar local, printr-o reformă fiscal imediată.

Potrivit presei austriece, Guvernul impune una dintre cele mai dure taxe bancare din ultimii ani.

Reformă fiscală în sistemul bancar austriac este dezbătută intens în Austria, între politicieni, dar și în spațiul public, între clienții băncilor comerciale.

Îngrijorarea este amplificată de întrebarea, cât de repede se poate pregăti o nouă taxă fiscală pentru bănci, și când va fi aplicată ?

După ce au înregistrat profituri record, băncile din Austria ar putea fi obligate să contribuie mai mult la bugetul de stat.

Confederația Sindicatelor din Austria (ÖGB) și Camera Muncii (AK) au propus o nouă taxă bancară, care ar putea aduce până la un miliard de euro anual la buget, în perioada 2025-2029.

Subiectul este acum în centrul negocierilor dintre partidele din coaliție FPÖ și ÖVP, iar presiunea publică crește.

În ultimii trei ani, băncile austriece au obținut profituri de 30 de miliarde de euro. Doar în 2023, profitul net al instituțiilor financiare a atins 12,6 miliarde de euro, iar în 2022, a fost de aproape 10 miliarde de euro. Estimările arată că 2024 va fi un alt an cu încasări excepționale pentru sectorul bancar, scrie heute.at.

Criticii guvernului reamintesc că, în timpul crizei financiare din 2008, băncile austriece au fost salvate de la faliment, prin injectarea în sistem a peste 10 miliarde de euro, bani proveniți din fonduri publice.

De atunci, guvernul a introdus o taxă de stabilitate asupra băncilor, însă aceasta a fost redusă treptat și a generat doar 152 de milioane de euro în 2023, reprezentând sume recuperate, care să fie reintroduse în bugetul de Stat.

Astfel, în prezent există o diferență de aproximativ 5 miliarde de euro între sprijinul acordat băncilor și contribuția lor la bugetul de stat.

Cum ar putea arăta noua taxă bancară

Camera Muncii și Confederația Sindicatelor propun un model în două etape, care ar putea aduce 1 miliard de euro pe an:

• Stadiul 1:
  • Creșterea de două ori a impozitului pentru băncile cu active de până la 20 de miliarde de euro (de la 0,025% la 0,05%).
  • Creșterea de trei ori a impozitului pentru băncile cu active mai mari de 20 de miliarde de euro (de la 0,033% la 0,1%).
  • Această etapă ar genera 500 de milioane de euro anual.
• Stadiul 2:
  • Introducerea unui contribuții speciale temporare timp de cinci ani, egală cu suma obținută în prima etapă.
  • Aceasta ar aduce încă 500 de milioane de euro anual.

Această măsură ar putea strânge 5 miliarde de euro până în 2029, sumă similară cu deficitul lăsat de salvarea băncilor din 2008, scrie Heute.at.

X X X 

„Rezultatele noastre sunt excelente”, a anunțat Peter Bosek, la sfârșitul anului 2024.

În prima jumătate a anului 2024, grupul bancar a înregistrat un rezultat operațional de 2,97 miliarde de euro. Aceasta este o creștere de 10,6 la sută față de an. Aceasta ar trebui să arate o evoluție pozitivă în toate segmentele de afaceri și să reflecte creșterea semnificativ mai mare a veniturilor din exploatare (+7,0 la sută) decât a cheltuielilor de exploatare (+3,1 la sută). Raportul cost-venit sa îmbunătățit în consecință de la 47,9 la sută la 46,1 la sută. Rata capitalului social Tier 1 a fost de 15,5%. În decembrie 2023 a fost de 15,7 la sută.

Atât volumul creditelor (+1,7 la sută), cât și depozitele clienților (+3,2 la sută) au crescut în primele șase luni. Volumul creditelor corporative durabile nou acordate s-a dublat față de aceeași perioadă a anului trecut, la 2,1 miliarde de euro.

Comparativ cu iunie 2023, numărul planurilor de economisire a titlurilor de valoare ale clienților a crescut cu 23%, până la peste 1,3 milioane. În primele șase luni, profitul net al Erste Group a fost de 1,63 miliarde de euro. În prima jumătate a anului 2023 a fost de 1,49 miliarde de euro.

În acest context, Comitetul Executiv al Erste Group a propus un dividend de 3,00 EUR pe acțiune pentru 2024, urmând astfel politica de dividende existentă.