Reforma fiscală românească: O misiune imposibilă?

Guvernul României a trimis la Bruxelles documentul intitulat „Planul bugetar-structural pe termen mediu 2025-2031”, care vizează, vizează printre altele, îmbunătățirea eficienței și integrității sistemului fiscal prin instrumente digitale și măsuri stricte de monitorizare. Cu toate acestea, analiza documentului relevă mai multe aspecte îngrijorătoare care ar putea afecta eficiența implementării acestei reforme.

1. Complexitatea măsurilor propuse

Reforma include măsuri complexe, cum ar fi mecanismele de detectare timpurie a fraudei în domeniul TVA și instrumentele analitice bazate pe indicatori fiabili. Această complexitate poate îngreuna implementarea eficientă a reformelor, riscând să ducă la întârzieri și confuzie în rândul autorităților fiscale și al contribuabililor.

2. Decalajul fiscal: o problemă majoră

Unul dintre cele mai îngrijorătoare aspecte este decalajul fiscal, România având cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană, în special în ceea ce privește TVA-ul. Acest decalaj nu doar că indică o problemă gravă în colectarea veniturilor fiscale, dar sugerează și deficiențe structurale în sistemul actual. Evaziunea fiscală rămâne o provocare majoră, iar soluțiile pentru a reduce acest decalaj sunt esențiale pentru stabilitatea financiară a țării.

15:46, 18.12.2024 • POLITICĂ

Klaus Iohannis merge la Bruxelles. Vorbește despre criza politică prin care trece România

11:26, 17.12.2024 • POLITICĂ

Iohannis pleacă la Bruxelles; Ce subiecte se află pe agenda discuțiilor

3. Necesitatea resurselor financiare considerabile

Documentul sugerează că reforma va necesita resurse semnificative pentru implementarea sistemelor de monitorizare digitală și pentru formarea personalului. Fără alocarea adecvată a bugetului, aceste măsuri ar putea fi ineficiente, punând o presiune suplimentară asupra finanțelor publice.

4. Vulnerabilitatea infrastructurii tehnologice

Deși reforma preconizează utilizarea instrumentelor digitale, infrastructura tehnologică actuală a ANAF este adesea insuficient dezvoltată. Această vulnerabilitate poate conduce la întârzieri în implementarea măsurilor și la posibile erori în colectarea impozitelor.

5. Riscurile asociate cu digitalizarea

Monitorizarea digitală a conformității și integrarea bazelor de date interne sunt măsuri esențiale, dar ridică riscuri de securitate a datelor și de confidențialitate. Protecția insuficientă a informațiilor personale ale contribuabililor ar putea genera neîncredere în sistemul fiscal.

6. Inegalități în aplicația măsurilor

Reforma preconizează extinderea programelor de analiză predictivă și monitorizare digitală, dar implementarea acestor măsuri poate fi inegală, afectând în special micile afaceri și contribuabilii cu resurse limitate. Aceasta ar putea duce la o aplicare inechitabilă a legislației fiscale.

7. Provocări în domeniul formării personalului

Planul menționează necesitatea formării unei echipe specializate în analiza datelor, dar nu există detalii clare despre modul în care va fi asigurată această formare. Lipsa de personal înalt calificat în domeniul analiticii de date poate împiedica succesul reformei.

8. Mecanismele de control și sancțiuni

Implementarea mecanismului de control al planificării fiscale pentru marii contribuabili ridică întrebări legate de eficiența acestuia. De asemenea, extinderea acestui mecanism la contribuabilii mijlocii poate crea o sarcină administrativă suplimentară, fără a garanta rezultate semnificative în colectarea veniturilor.

9. Modificări legislative necesare

Reforma preconizează modificări legislative pentru a sprijini măsurile propuse, dar aceste modificări ar putea fi întâmpinate cu dificultăți legale și administrative. Ambiguitățile din noua legislație pot duce la contestații și la o aplicare inconsistentă a regulilor fiscale.

Prin urmare, planul de reformă propus de Guvernul României conține numeroase aspecte negative care trebuie abordate cu atenție pentru a asigura o implementare eficientă. Fără o gestionare corespunzătoare a provocărilor identificate, reforma riscă să nu atingă obiectivele dorite, afectând astfel stabilitatea și integritatea sistemului fiscal românesc.