Reforma impozitării proprietăților din România se amână cu un an! Ce riscă Guvernul

Guvernul României adoptă astăzi un proiect de ordonanță de urgență care vizează prorogarea unor termene și întărirea capacității administrative în domeniul impozitării proprietății.

Astfel, Executivul decide să amâne termenul de implementare a reformelor fiscale, extinzând data limită de la 1 ianuarie 2025 la 1 ianuarie 2026. Deși această măsură ar putea fi justificată prin necesitatea de a asigura o aplicare adecvată și eficientă a noilor reglementări, ea vine la pachet cu o serie de consecințe negative care pot avea un impact semnificativ asupra stabilității financiare a statului și asupra predictibilității sistemului fiscal.

Incertitudinea pentru contribuabili și administrația fiscală

Una dintre cele mai îngrijorătoare efecte ale prorogării este incertitudinea crescută cu care se vor confrunta atât contribuabilii, cât și autoritățile locale. În absența unui cadru legislativ clar și adaptat la noile realități, cetățenii nu vor avea o viziune clară asupra obligațiilor lor fiscale. Această lipsă de predictibilitate poate duce la confuzie și frustrare în rândul contribuabililor, afectând încrederea acestora în sistemul fiscal. Mai mult, autoritățile locale, care depind de veniturile generate prin impozitele pe proprietate, se pot confrunta cu dificultăți în planificarea bugetară și în implementarea proiectelor de dezvoltare comunitară.

Impactul financiar asupra bugetului de stat

Prorogarea termenului poate avea și un impact financiar semnificativ asupra bugetului de stat. Neimplementarea măsurilor fiscale propuse în termenele stabilite poate conduce la un deficit bugetar considerabil, afectând resursele financiare ale statului. Unitățile administrativ-teritoriale vor fi nevoite să dezvolte sisteme informatice și baze de date pentru gestionarea impozitelor, fără un sprijin adecvat din partea Ministerului Finanțelor. Aceasta va genera costuri suplimentare pe termen scurt, punând o presiune suplimentară asupra bugetelor locale, care deja se confruntă cu diverse provocări financiare.

În plus, dacă administrațiile locale nu vor reuși să strângă veniturile prevăzute, pot apărea întârzieri în realizarea proiectelor de infrastructură sau a serviciilor publice esențiale, afectând astfel calitatea vieții cetățenilor. Această situație poate duce la o spirala descendentă, în care lipsa resurselor financiare generează o scădere a încrederii publice în instituțiile statului.

Compromiterea eficienței impozitării proprietății

Un alt aspect esențial al prorogării este riscul compromiterii eficienței impozitării proprietății. Neadaptarea cadrului legal la recomandările instituțiilor internaționale de asistență tehnică va afecta capacitatea de colectare a impozitelor. Continuarea utilizării studiilor de piață din Ordonanța Guvernului nr. 16/2022, care nu corespund cu modelele necesare de evaluare fiscală, poate duce la pierderi semnificative de venituri pentru bugetul de stat. Aceasta va avea un impact direct asupra capacității guvernului de a susține programele de dezvoltare și de a investi în infrastructura necesară cetățenilor.

Relațiile cu partenerii internaționali

Mai mult, nerespectarea angajamentelor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) poate deteriora relațiile României cu partenerii internaționali, cum ar fi Banca Mondială și Uniunea Europeană. Pierderea credibilității în fața acestor instituții nu doar că ar putea duce la restricționarea sprijinului financiar, dar ar putea afecta și perspectivele de dezvoltare economică pe termen lung. Aceasta ar putea avea consecințe nefavorabile asupra investitorilor străini, care ar putea deveni reticenți în a-și desfășura afacerile în România din cauza instabilității fiscale și a incertitudinii legislative.

Un pas riscant

Prorogarea termenului pentru reformele fiscale în domeniul impozitării proprietății reprezintă un pas riscant pentru România. Această decizie nu este doar o simplă amânare, ci poate avea efecte profunde asupra stabilității financiare, eficienței administrative și încrederii cetățenilor în sistemul fiscal. Este esențial ca autoritățile să abordeze aceste provocări cu o strategie clară și coordonată, asigurând un sistem fiscal echitabil și sustenabil, care să răspundă nevoilor cetățenilor și să sprijine dezvoltarea economică a țării. Numai printr-o implementare eficientă și transparentă a reformelor fiscale România poate evita consecințele negative ce derivă din amânarea acestora și poate construi un viitor stabil și prosper pentru toți cetățenii săi.