„Reforma” pensiilor speciale – a câta încercare? Analizăm noul proiect de lege

E una dintre cele mai toxice răni ale statului român: pensiile speciale, simbolul obscen al unui sistem care s-a construit în jurul privilegiilor și nu al muncii reale. Reforma lor a fost promisă, mimată, trântită în Parlament, contestată la CCR și reciclată la nesfârșit.

Reforma se face cu mânuși albe și glezne tremurânde

Acum, în 2025, avem pe masă o nouă modificare legislativă, în teorie radicală, în practică… atent ambalată. Hai să vedem, comparativ, ce promite legea și ce realități perpetuează.

Ce spune legea nouă (2025) versus cum funcționează lucrurile ACUM

1. Vârsta de pensionare: de la 48 la 65 de ani?

Noua lege:

• Introduce un calendar progresiv până în 2045, prin care vârsta de pensionare a magistraților ajunge la 65 de ani.
• În 2026, aceasta începe de la 48 de ani (!), urmând să crească anual.

Realitatea actuală:

• Magistrații se pot pensiona și la 47 de ani (cu 25 ani vechime), luând pensii de 4-5 ori mai mari decât salariul mediu brut din România.

Concluzie:

• Se menține o ieșire ultra-timpurie pentru următorii 20 de ani (!). Adică: ne mai păcălim singuri încă o generație de „speciali” care își vor ridica pensia nesimțită din spatele nostru.

2. Cuantumul pensiei: plafonată, dar doar teoretic

Noua lege:

• Se menține formula de 65% din media ultimelor 48 de luni de salariu + sporuri.
• Cuantumul net al pensiei „nu poate depăși” 100% din ultimul venit net avut.

Realitatea actuală:

• Aceeași formulă. Care a permis apariția unor pensii de 30.000 – 40.000 lei/lună pentru foști judecători sau generali.
• Pensia poate fi mai mare decât salariul din activitate – pentru că se iau în calcul toate sporurile posibile, neimpozitate.

Concluzie:

• Plafonul sună bine, dar este o mască pudrată. Media pe 48 de luni + sporuri = o fereastră largă pentru „optimizări” contabile.
• Pensiile rămân nesimțite, doar un pic mai bine camuflate.

3. Judecătorii CCR – conflict de interese în direct

Noua lege:

• Include și judecătorii Curții Constituționale în reformă.
• Aceștia vor avea aceeași formulă de calcul ca restul magistraților, aceeași vârstă eșalonată, aceleași privilegii.

Realitatea:

• CCR a fost principalul obstacol în calea reformei pensiilor speciale. De fiecare dată când Parlamentul a votat o reducere sau eliminare, CCR a declarat-o neconstituțională.
• Evident: ei sunt direct vizați de reduceri.

Concluzie:

• Avem un gigantic conflict de interese, legalizat cu sânge rece. CCR decide pentru sine și pentru camarila ei.
• Reforma nu are cum să treacă fără să sară în aer exact acolo: în propria curte a oligarhiei constituționale.

4. Personal auxiliar: se întinde plapuma privilegiilor

Noua lege:

• Extinde dreptul la pensie specială și pentru personalul auxiliar al instanțelor: grefieri, tehnicieni criminaliști etc.
• Vechime minimă: 25 de ani. Cuantum: 65% din media salariilor brute + sporuri permanente.

Realitatea:

• Pensiile speciale s-au născut ca un „cadou” pentru funcții de top – dar s-au extins tentacular spre tot ce înseamnă „sistem” – de la militari și polițiști la femeia de serviciu din parchet.
• Se menține logica: o castă întreagă trăiește în alt regim.

Concluzie:

• Nu se reformează nimic, se reîmpachetează cu grijă. Sistemul rămâne, doar că e mai atent la PR.

5. Ce se întâmplă dacă magistrații ies din sistem?

Noua lege:

• Le permite magistraților care părăsesc sistemul (din motive neimputabile) să beneficieze tot de pensie specială, calculată în raport cu un magistrat activ.

Realitatea:

• E o portiță folosită frecvent: mulți magistrați „ies” strategic, după ce-și îndeplinesc vechimea, apoi se întorc sub altă formă – avocați, consilieri, funcționari bine plătiți.

Concluzie:

• Se păstrează derogările care permit combinatorica sistemului. Odată intrat în „elita justiției”, beneficiezi pe viață. Indiferent unde te duci.

De ce se vor inflama spiritele?

Pentru că nimeni nu mai înghite „reforme” care sunt doar PR legislativ. Pentru că cetățeanul simplu iese la pensie cu 1.500 de lei după 35 de ani de muncă și află că „domnul procuror” se retrage la 49 de ani cu 20.000 de lei net lunar.

Pentru că orice tentativă de reformă ajunge din nou pe masa CCR, unde foștii activiști de partid travestiți în gardieni ai democrației o vor face praf, într-un acces de interes personal „constituționalizat”.

În loc de concluzie:

Această lege pare să fie o cosmetizare a privilegiilor, nu o reformă.

Vârsta de pensionare „crește”, dar începe tot de la 48 de ani. Cuantumul se „plafonează”, dar se bazează pe formule care permit exagerări. Sistemul se „reformează”, dar își păstrează toate portițele.

Iar cei care vor decide dacă e constituțional sau nu… sunt beneficiarii direcți ai acestor privilegii.

România nu are o problemă de legislație. Are o problemă de coliziune între echitate și interesele bine înfipte în propriul stat.

Pensiile speciale nu vor dispărea. Se vor recalibra, redesena și redistribui între aceiași. Până când o generație întreagă va spune: gata.

Documentul arată așa:

”PARLAMENTUL ROMÂNIEI SENAT CAMERA DEPUTAȚILOR

Lege pentru modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu

Art. I — Legea nr. 282/2023 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu și a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial nr. 950 din 20 octombrie 2023, se modifică după cum urmează:

1. Titlul se modifică și va avea următorul cuprins: „Legea nr. 282/2023 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu”
2. Art. IV se modifică și va avea următorul cuprins: „-Începând cu data de 1 ianuarie 2026, prin derogare de la prevederile art. 211 alin. (1) din Legea nr. 303/2022, cu modificările și completările aduse prin prezenta lege, judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituțională, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție și de la Curtea Constituțională, precum și personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1) din aceeași lege se pot pensiona și pot beneficia de pensia de serviciu dacă îndeplinesc condiția de vechime de minimum 25 de ani realizată numai în aceste funcții, precum și condiția de vârstă de cel puțin 48 de ani. Această vârstă de pensionare crește conform Anexei nr. 3 din Legea nr. 303/2022, cu modificările și completările aduse prin prezenta lege. La calculul acestei vechimi se aplică în mod corespunzător dispozițiile art. II.”

Art. II — Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1102 din 16 noiembrie 2022, se modifică și se completează după cum urmează:

1. La articolul 211, după alineatul (1) se introduce un nou alineat (1^1), cu următorul cuprins: „(1^1) Atingerea vârstei de 65 ani se realizează prin creșterea vârstei standard de pensionare conform eșalonării prevăzute în anexa nr. 3.”
2. Alineatele (1) și (4) ale art. 211 se modifică astfel: „(1) Judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituțională, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție și de la Curtea Constituțională, precum și personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1), cu o vechime de cel puțin 25 de ani realizată numai în aceste funcții, se pot pensiona la împlinirea vârstei standard de pensionare de 65 de ani și pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 65% din baza de calcul reprezentată de media indemnizațiilor de încadrare brute lunare și a sporurilor avute în ultimele 48 de luni de activitate. Cuantumul net al pensiei nu poate fi mai mare de 100% din venitul net avut în ultima lună de activitate.”

(4) „Persoanele care au o vechime de cel puțin 25 de ani în funcțiile enumerate la alin. (1) se pot pensiona la împlinirea vârstei standard din sistemul public de pensii și pot beneficia de pensie de serviciu, chiar dacă la data pensionării au o altă ocupație. Cuantumul pensiei este de 65% din media veniturilor brute din ultimele 48 de luni.”

3. După Anexa nr. 2 se introduce Anexa nr. 3 privind calendarul creșterii vârstei de pensionare (2026–2045).

Art. III — Modificări privind personalul auxiliar de specialitate al instanțelor și parchetelor (Legea nr. 567/2004):

• Condiții de pensionare similare (25 de ani vechime, vârsta standard crescătoare până la 65 ani);
• Cuantum maxim net: 100% din venitul net avut în ultima lună de activitate.

Art. IV — Legea nr. 361/2023 (personalul Curții Constituționale):

• Magistrații-asistenți și personalul juridic cu 25 ani vechime se pot pensiona la 65 ani;
• Se aplică dispozițiile art. 211 și 213 din Legea 303/2022.

Art. V — Normele metodologice vor fi actualizate la propunerea instituțiilor implicate.”