Regina Māorilor: succesiunea Tronului de Lemn și Spirit

Într-o ceremonie străveche și plină de semnificații, Noua Zeelandă a încoronat un nou monarh Māor, Regina Ngāwai Hono I Te Pō, în timp ce tatăl ei, Regele Tuheitia Pōtatau Te Wherowhero VII, a fost îngropat într-o ceremonie solemnă. Acest moment marchează nu doar sfârșitul unei ere pentru poporul indigen al Noii Zeelande, ci și începutul unei noi etape, sub conducerea unei femei tinere și energice, hotărâtă să păstreze unitatea și valorile culturale ale Māorilor.

Ngāwai Hono I Te Pō, la doar 27 de ani, este cea mai tânără fiică a regelui Tuheitia, care a murit la vârsta de 69 de ani după o perioadă de convalescență post-operatorie. Ea devine doar a doua regină Māor, urmând exemplul bunicii sale, Te Arikinui Dame Te Atairangikaahu, o figură istorică de o importanță monumentală pentru comunitatea Māorilor și pentru întreaga națiune. Alegerea ei ca monarh a fost hotărâtă de un consiliu al șefilor indigeni Māor, într-o ceremonie desfășurată la Tûrangawaewae Marae, centrul mișcării Kiingitanga, simbol al luptei pentru suveranitatea indigenă.

Încoronarea unei noi regine

Încărcată de simbolism, încoronarea Reginei Ngāwai Hono I Te Pō a fost un eveniment unic, ancorat în tradițiile străvechi ale poporului Māor. Aceasta a stat pe un tron sculptat din lemn, purtând o coroană de flori și o pelerină tradițională, în fața sicriului tatălui ei, într-un moment de tranziție între vechi și nou, între pierderea unui rege și apariția unei noi conducătoare. Pe parcursul ceremoniei, au fost rostite rugăciuni și cântece sacre, toate menite să onoreze memoria regelui și să ofere binecuvântare noii regine.

După ceremonie, corpul regelui Tuheitia a fost transportat pe râul Waikato într-o flotilă de canoe de război, până la locul său de odihnă final, pe Muntele Taupiri, un loc sacru pentru poporul Māor. Acest munte, locul tradițional de înmormântare pentru membrii familiei regale, simbolizează legătura profundă a acestui popor cu pământul, cu strămoșii lor și cu natura însăși.

Un rege regretat sincer

Decesul regelui Tuheitia Pōtatau Te Wherowhero VII a avut un impact emoțional puternic nu doar asupra comunității Māor, ci și asupra întregii națiuni. Regele, care tocmai aniversase 18 ani de la încoronarea sa, era cunoscut pentru abilitatea sa de a unifica diferitele triburi māori și de a milita pentru drepturile lor într-un context politic și social din ce în ce mai tensionat. „Moartea lui Kiingi Tuheitia este un moment de mare tristețe pentru adepții Te Kiingitanga și pentru întreaga națiune,” a declarat Rahui Papa, purtătorul de cuvânt al mișcării regale. „Un șef care a trecut în lumea celor de dincolo. Odihnește-te în dragoste.”

Acest moment de doliu a fost extins de la tradiționalele trei zile la șapte, pentru a permite tuturor delegațiilor să își aducă omagiul. Zeci de mii de oameni, de la lideri politici până la membri ai comunității, au venit să își exprime respectul față de un lider care, în cuvintele premierului Chris Hipkins, „a fost un om cu adevărat bun, cu un simț al umorului extraordinar, dar și cu o mare capacitate de a aduce oamenii împreună.”

Totuși, în timp ce întreaga țară era în doliu, nu toți liderii au fost prezenți la ceremonii. Prim-ministrul actual, Christopher Luxon, cunoscut pentru politicile sale controversate, acuzate de unii drept anti-māori, era în vizită oficială în Coreea de Sud și nu a putut participa la înmormântare. Acest fapt nu a trecut neobservat, mai ales în contextul unor tensiuni crescânde legate de politicile care afectează drepturile poporului indigen din Noua Zeelandă.

O moștenire încărcată de tensiuni

Regele Tuheitia a fost nu doar un lider simbolic, ci și un protector al drepturilor și tradițiilor māori într-o perioadă dificilă din punct de vedere politic. Sub conducerea sa, mișcarea Kiingitanga a continuat să lupte împotriva marginalizării și asimilării culturale. Recent, el a lansat apeluri ca triburile să rămână unite în fața politicilor care vizează reducerea autonomiei lor.

Un exemplu clar al tensiunilor dintre guvern și comunitatea māor a avut loc anul trecut, când mii de protestatari au ieșit în stradă împotriva deciziei guvernului de a desființa Autoritatea pentru Sănătatea Māorilor, Te Aka Whai Ora. Aceasta fusese înființată în timpul guvernării Jacinda Ardern pentru a îmbunătăți accesul indigenilor la servicii de sănătate. De asemenea, politica de înlocuire a numelor unor departamente guvernamentale din māori în engleză a fost întâmpinată cu un val de critici din partea comunității.

În acest context, moștenirea lăsată de Regele Tuheitia este una grea. Într-o perioadă în care Noua Zeelandă se confruntă cu provocări majore legate de drepturile indigenilor și de rolul lor în societatea modernă, noua regină va trebui să fie nu doar o figură simbolică, ci și o lideră activă, capabilă să navigheze prin apele tulburi ale politicii contemporane.

Regina Ngāwai Hono I Te Pō: un nou drum pentru poporul Māor

Cu toate că rolul monarhului māor este în mare parte ceremonial, noua regină are șansa de a deveni o figură esențială în lupta pentru drepturile poporului său. Într-o perioadă marcată de incertitudini politice și tensiuni sociale, Ngāwai Hono I Te Pō poate continua moștenirea tatălui său, dar și a bunicii sale, Te Arikinui Dame Te Atairangikaahu, care a fost un simbol al unității și rezistenței culturale.

Așa cum strămoșii ei au creat această monarhie în 1858 pentru a proteja pământurile și cultura māor de colonizatorii britanici, regina Ngāwai are acum sarcina de a păstra identitatea și drepturile poporului său într-o lume în schimbare. Deși responsabilitățile sale sunt în mare măsură simbolice, puterea sa reală constă în abilitatea de a inspira, de a unifica și de a proteja tradițiile care definesc poporul māor.

Astfel, încoronarea reginei Ngāwai Hono I Te Pō nu este doar o simplă succesiune dinastică, ci un nou capitol într-o luptă veche de secole pentru dreptate, unitate și suveranitate culturală.

(adaptare creativă BBC)