Reînființarea Operei Naționale Române: O fuziune cu controverse și tensiuni interne

Opera Națională București (ONB) se află în pragul unei transformări majore, odată cu un proiect de hotărâre de guvern publicat recent în transparență decizională, ce propune fuziunea acesteia cu Centrul Național de Artă Tinerimea Română. Rezultatul acestei fuziuni ar urma să fie reînființarea Operei Naționale Române, o instituție cu o misiune revitalizată și orientată către promovarea creațiilor naționale și a tinerelor talente.

Controverse și acuzații de dezinformare

Deși proiectul de reorganizare are ca scop declarat consolidarea actului artistic și crearea de oportunități pentru tinerii artiști, el a stârnit reacții contradictorii în rândul angajaților ONB. Sindicatul Orchestrei Operei Naționale București a acuzat că anumite formațiuni sindicale răspândesc știri false în spațiul public, menționând în mod specific o informație eronată conform căreia viitoarea Operă Națională Română ar urma să promoveze dansuri populare, în detrimentul artei lirice.

Într-un comunicat oficial, Sindicatul Orchestrei ONB a atras atenția asupra creșterii numărului său de membri, fenomen ce s-a produs în contextul răspândirii acestor dezinformări. „Sindicatul nostru a devenit cel mai numeros din ONB, dublându-și numărul de membri în doar câteva zile. Această creștere rapidă este o reacție la propaganda alarmistă și falsă care a circulat în rândul colegilor din alte sindicate”, se arată în comunicat.

Reorganizarea managerială și provocările sale

Proiectul de fuziune prevede nu doar crearea unui nou cadru pentru promovarea culturii înalte, ci și o reorganizare semnificativă a structurilor de conducere. Conform planurilor, numărul posturilor de conducere ar urma să fie redus, cu scopul de a direcționa resursele financiare către actul artistic și mai puțin către management. În plus, schema de personal ar urma să fie aliniată mai bine cu media europeană, prin introducerea de posturi disponibile per proiect.

Această reorganizare a fost susținută și de istoricul și profesorul universitar Bogdan Bucur, care a subliniat importanța educării unui public tânăr pentru aprecierea culturii înalte. „Este necesar să avem un public dacă nu educat, măcar acomodat cultural, care să aprecieze formele înalte de exprimare artistică. În felul acesta, vom evolua cu toții”, a declarat Bucur.

Tensiuni și scandaluri interne

Proiectul de fuziune, deși inițiat la începutul anului, a fost însoțit de un scandal intern la ONB, alimentat de acuzațiile unui fost director, Fănel Ignat. Acesta a susținut public că întregul proiect ar fi fost creat pentru a-i bloca accesul la funcția de director al noii instituții. Ignat, mai cunoscut pentru scandalurile din viața personală decât pentru realizările sale profesionale, a adus acuzații grave, printre care hărțuire, favorizarea amantei prin aranjarea unor concursuri pe post și consum de droguri în cadrul instituției.

În mod evident, poziția lui Ignat este acum irelevantă, având în vedere că noua Operă Națională Română va trebui să își desemneze un nou manager, cel mai probabil prin concurs.

Dialog cu Ministerul Culturii și perspectivele viitorului

În mijlocul acestor controverse, Sindicatul Orchestrei ONB a declarat că va continua dialogul cu reprezentanții Ministerului Culturii pentru a se asigura că personalul actual nu va fi afectat negativ de fuziune. Sindicatul și-a exprimat încrederea că drepturile salariale câștigate în instanță vor fi respectate și în noua structură organizatorică. „Rolul nostru este să apărăm drepturile salariaților, și nu interesele personale sau de grup”, au subliniat reprezentanții sindicatului.