Republica Coreea și România unite prin cultură într-o zi frumoasă de primăvară

Cei mai spectaculoși cireși înfloriți pot fi găsiți în Republica Coreea, un fapt confirmat nu doar de mine, ci și de pasionații de cultură asiatică. Primăvara pare a fi momentul ideal pentru a explora frumusețea acestei țări. Cu toate că nu am avut ocazia să călătorim acolo personal, ne propunem să aducem o parte din bogăția culturii coreene în propriul nostru cămin. Avem privilegiul să avem alături de noi pe această călătorie E.S. domnul Kap-soo Rim, ambasadorul Republicii Coreea în România. Și pentru că „vorba lungă sărăcia omului”, propun să nu vă mai ținem în așteptare și să pornim împreună în acest pelerinaj în „Țara dimineților liniștite”.

R: Ce semnificație are drapelul Republicii Coreea și cum a luat naștere forma actuală a acestuia?

ES: Albul semnifică puritatea și iubirea de pace. Cercul din mijloc, cuprinde două jumătăți: una roșie și una albastră, cu un aspect asemănător unor virgule îmbinate, ce semnifică principiile binelui și răului. El reprezintă echilibrul universului și concepția și originea armoniei tuturor lucrurilor. Cele patru diagrame: cer, pământ, apă și foc, se completează una pe cealaltă și reușesc să armonizeze întregul univers. Este asemănător cu steagul României, nu?

R: Da, doar că la noi, culoarea albastră reprezintă cerul, galbenul lanurile, iar roșu sângele, pentru că am avut mulți martiri.

ES: Galbenul la voi reprezintă și bogăția! Trebuie să mai știți că steagul nostru conține o întreagă filozofie. Totul a început cu mult mult timp în urmă, în secolul al XVIII-lea, când drapelului nostru i s-a dat forma actuală. De-a lungul anilor am avut mai multe modele, dar ideea de bază rămâne aceeași, pe care v-am prezentat-o mai sus.

R: Câți coreeni din țara dumneavoastră sunt prezenți în România?

ES: Nu avem o comunitate numeroasă. Cred că sunt peste 310 coreeni în România, printre care și eu și familia mea, nu știu să vă spun cu exactitate numărul, dar vă pot mărturisi că avem studenți, care învață în România, care fac masterul aici, oameni care lucrează pentru companiile coreene de la voi din țară (Samsung sau LG), diplomați ca mine…

Avem câteva companii mari, în România, și avem și o agenție oficială ce promovează comerțul. Aceasta este aici de foarte mult timp. Nu știu dacă numele de „Daewoo” vă spune ceva? A fost o firmă coreeană foarte populară. Au investit foarte mult în România în anii 1990. Au înființat o fabrică de producție de mașini, „Arcadia”, și au ajutat la construcția de nave din Mangalia.

În acea vreme, în România au venit foarte mulți coreeni pentru a lucra la acea firmă, iar, când compania s-a retras, o parte dintre coreeni s-au întors acasă, iar ceilalți au rămas aici, căsătorindu-se cu românce.

În comparație cu relațiile noastre excelente, numărul coreenilor care trăiesc aici este destul de mic, dar eu cred că relațiile noastre, în special comerțul și investițiile sunt în continuă creștere și le explic din ce în ce mai mult acest lucru oamenilor, arătându-le oportunitățile pe care le avem.

R: Și pentru că i-ați amintit pe studenții coreeni…ce facultăți aleg să studieze în România?

ES.: Cred că sunt undeva la 50 de studenți…Ei vin în România pentru a învăța istoria, cultura, limba și literatura română. De asemenea, aici își susțin dizertațiile. O parte din ei, după finalizarea studiilor, se întorc în Coreea, unde vor preda în universități noilor generații cultura, literatura și limba română.

R: Ziarul „Lumina” publica în 2008 un articol în care prezenta Universitatea de Studii Străine Hankuk ca având mai multe departamente cu predare în limba română. Și am văzut că și la Universitatea din Seul se învață limba noastră. De unde acest interes al coreenilor pentru noi?

ES: Universitatea Hankuk a înființat Departamentul de Studii: Limba și literatura română în anul 1987, cu doi ani înainte ca revoluția din România să aibă loc. Este unul dintre cele mai vechi departamente de limbă română din Asia, iar ca să intri aici este dificil. Studenții coreeni care se înscriu în acest departament sunt printre cei mai străluciți și inteligenți elevi din țară, din acest motiv reușesc la examenul de admitere. Motivul pentru care suntem atrași de România este poziționarea geo-politică favorabilă.

România nu a fost o țară 100% est europeană, dar are un lucru specific țărilor din această zonă: și-a păstrat tradiția și limba, identitatea națională, istoria, însă nu a uitat că este un popor latin.
România s-a făcut remarcată prin oamenii de știință și prin inginerii pe care i-a dat lumii. Cum ar fi Henri Coandă…Deci, înainte de Revoluția din România din 1989, mulți oameni deja cunoșteau această țară. Așadar, cred că acestea sunt motivele de bază pentru care Universitatea Hankuk a înființat acest departament de studii.

R: Cum a luat naștere promovarea prin „SNS”?

ES: Cred că vă sunt familiare doar atribuțiile importante pe care o ambasadă le are, dar pe lângă diplomație și relațiile politice, interacțiunile cu oficialitățile române, pentru noi este important să ajungem în contact direct cu oamenii simpli. Și ne-am gândit că cea mai bună metodă de a ne împărtăși tradițiile și cultura este cu ajutorul tinerilor.

Acestora le dăm ocazia de a ne fi „ambasadori” în România. Ei știu să folosească tehnologia. Pot filma, edita clipuri și pot scrie cu ușurință articole. În acest mod cultura noastră ajunge să fie cunoscută și de alți oameni. Anual, selectăm câțiva tineri care să ne ajute cu acest lucru, iar recent, a avut loc întâlnirea cu cea de-a noua echipă de „SNS Supporters”.

Toți sunt tineri, au între 20 și 26 de ani și sunt pasionați de cultura coreeană. Munca lor, așa cum am spus puțin mai devreme, constă în crearea de materiale video și în redactarea unor articole.
Trebuie să menționez că toți tinerii din acest program sunt voluntari. Apreciez enorm munca pe care aceștia o depun și cred că astfel de activități ne pot apropria mai mult. Acest aspect este însăși baza relațiilor noastre politice, așadar, acesta este ideea din spatele acestui proiect.

R: Care sunt beneficiile pe care le oferă proiectul SNS Supporters”?

ES: Unul dintre avantaje ar fi specializarea în crearea, editarea și încărcarea videoclipurilor. Altul ar fi scrierea de articole. Totuși, oamenii preferă să se uite mai mult la videoclipuri, iar când le văd pe YouTube rămân plăcut impresionați, mai ales când află că sunt făcute de câțiva tineri din România, care iubesc cultura coreeană.

Dar, acest lucru nu ajută doar țara mea, ci și țara voastră! În unele clipuri se vorbește și despre cultura românească, ceea ce face ca oamenii din țara mea să vă cunoască tradițiile și obiceiurile.

R: De doi ani sunteți ambasadorul Republicii Coreea în România. Credem că în acest timp ne-ați vizitat țara în lung și-n lat. Ce orașe ați vizitat?

ES: Da, sunt aici de doi ani. Am călătorit mult în tot acest timp pentru că am dorit să aflu mai multe despre România. Am fost în nordul, estul și vestul țării. Am aflat că fiecare oraș are propria sa istorie. De exemplu, Iașiul are un trecut aparte – aici a avut loc unirea dintre Țara Românească și Moldova din 1859. Este un oraș cu clădiri frumoase, dar și important din punct de vedere istoric. Apoi, am vizitat Alba-Iulia. Aici am găsit un alt nivel de cultură și istorie. Este centrul României. Aici a avut loc Marea Unire din 1918, când cele trei provincii istorice s-au unit într-una singură, formând România Mare. Sunt un împătimit al istoriei.

De asemenea, am mai vizitat Suceava, Constanța, Delta Dunării și Galați, dar nu am fost niciodată în Maramureș, cu toate că-mi doresc acest lucru, și nici în Buzău nu am ajuns, doar am trecut pe lângă orașul vostru, însă mi-ar plăcea să îl vizitez.

R: Dacă tot am vorbit puțin de cultură și ați amintit anumite orașe din România încărcate de istorie…ne puteți spune dacă știți să dansați hora?

ES: Da, am învățat acest dans anul trecut când am fost la Suceava.

R: Credeți că aveți vreo sărbătoare asemănătoare României?

ES: Da, avem Ziua Mamei, Anul Nou, Crăciunul… Mulți oamenii din occident nu știu că și în țările din Asia, precum Republica Coreea și Filipine, se sărbătorește Crăciunul. La noi, această sărbătoare este considerată zi liberă, în timp ce în alte țări din Asia nu. Suntem oameni și avem modele de viață similare, și sărbătorile sunt la fel: Anul Nou, Ziua Mamei, Ziua Eroilor, iar noi sărbătorim și Ziua Recunoștinței.

R: Ne-ați putea spune mai multe despre Samjinnal?

ES: A treia zi a celei de-a treia luni lunare se numește Samjinnal. „Samjil” este un cuvânt arhaic și este scris și ca „sangsa”, „wonsa”, „jungsam”, „sangjae”. Această zi anunță sosirea primăverii. Este cunoscută drept ziua în care rândunelele s-au întors din Gangnam și ziua în care șarpele s-a trezit din hibernare. De asemenea, păsările și fluturii încep să apară.

Tot azi, în regiunea Gyeongsang de Nord, a vedea un șarpe înseamnă noroc, a vedea un fluture alb înseamnă moartea, pe când dacă vei vedea un fluture galben, înseamnă că vei avea parte de bogăție. Se spune că pasta de soia preparată de Samjinnal are un gust deosebit de bun și tot atunci casele sunt reparate. În mediul rural, oamenii se roagă pentru abundență.

În timpul Samjinnal, oamenii aleg flori de azalee și le frământă cu aluat de orez lipicios pentru a face Hwajeon, un desert tradițional coreean.

R: Dacă ar fi ca mâine să vizitez Republica Coreea, ce locuri ar trebui să nu ratez?

ES: În Coreea sunt o mulțime de lucruri de făcut, de văzut și de încercat. V-aș recomanda capitala, Seul. Aici se îmbină trecutul cu prezentul, tradiția și cultura, iar viitorul co-există cu prezentul. Avem multe palate, temple, multe grădini și clădiri impresionate, internet de mare viteză și de asemenea am implementat tehnologia 5G.

Puteți vizita tradiționalele palate și puteți gusta o mică parte din cultura coreeană, k-pop și k-drama fiind la orice pas, sau puteți arunca o privire asupra tehnologiei viitorului… un alt obiectiv sunt restaurantele. Cred că o lună nu v-ar ajunge să descoperiți toate tradițiile locale.

R: Portul nostru tradițional este ia, la dumneavoastră știm că este Hanbok-ul. Ce ne puteți spune despre acesta?

ES: Ambasada mea a găzduit „Hanbok Fashion Show”, eveniment ce a avut loc anul trecut, la București, în luna iunie. La momentul acela ne-am bucurat de prezența a peste 600 de români.

Hanbok este portul nostru tradițional așa cum este la voi ia brodată. Îmbrăcămintea noastră tradițională apare în numeroase picturi asiatice, iar ele menționează că aceasta ar data de acum 2000 de ani, dar nu știm cu exactitate cine l-a creat. Face parte din identitatea noastră, alături de imnul de stat, floarea națională și de asemenea conține și filozofia drapelului nostru.

Purtăm Hanbok-ul la ocazii speciale cu ar fi: nunți, festivaluri, la sfârșitul anului, de Ziua Recunoștinței, de Anul Nou și în momentul în care vizităm locurile de veci ale strămoșilor noștri.

R:  Sunt o mare consumatoare de carte, așa că am citit și câteva cărți din literatura coreeană. Totuși am stat să mă întreb dacă nu cumva aveți vreun personaj asemănător cu Păcală al nostru?

ES: Cred că fiecare societate are un astfel de personaj. Avem nevoie de comedie și amuzant în viețile noastre. Noi, în Coreea îl avem pe Hong Gildong. A fost un impediment pentru mulți. S-a născut și a crescut într-o familie bogată, până când a realizat că adevărata lui misiune este de a-i proteja pe oameni și de a se lupta cu persoanele rău intenționate. Fiecare cultură are anumite personaje care luptă pentru dreptate. În Mare Britanie îl avem pe Robin Hood, de exemplu.

R: Și pentru că am vorbit de cărți…credeți că în acest an Republica Coreea va fi gazda celor de la Book Fest?

ES: În fiecare an, participăm la diverse festivaluri, dar nu încă la Book Fest. Cartea este un lucru foarte important, prin care oamenii ne pot cunoaște mai bine cultura. Probabil la anul sau în viitorul apropiat, ambasada va putea aranja mai multe festivaluri de carte, și nu doar în București, ci și în alte părți ale României, în colaborare cu ambasada României din Republica Coreea.

R: Între cele două culturi gastronomice (a Coreei, respectiv a României) ați putut găsi câteva asemănări? Dacă da, care sunt acestea?

ES: Da, avem ciorbe, sarmale, ba chiar și faimoșii mici. Cred că în orice cultură se găsesc similarități în ceea ce privește mâncarea.

R: Ați putea să ne vorbiți puțin despre k-pop și k-drama?

ES: Am întâlnit aici mulți oameni care vorbesc despre k-drama și k-pop. Nu știu să vă spun anul în care a apărut k-pop, pentru că nu mai sunt tânăr, dar cu timpul, am văzut această atracție a generației tinere pentru k-pop, respectiv k-drama. Pe Netflix sunt foarte multe seriale din Republica Coreea. Ele au un conținut universal valabil și de aceea cred că sunt foarte bine primite. Vorbesc despre: prietenie, iubire, loialitate. Temele sunt multiple și de regulă se aseamănă cu cele din viața reală și cred că datorită acestor idei au ajuns cunoscute la nivel global.

R: Aveți de gând să faceți o expoziție cu lucruri tradiționale coreene și la Muzeul Județean din Buzău, având în vedere numărul mare de vizitatori din Noaptea Europeană a Muzeelor?

ES: Cred că voi face acest lucru în viitor. Da, astfel de evenimente culturale pot anima muzeele și teatrele din orașele din provincie.

R: La final ce ne puteți spune despre parteneriatul nostru strategic?

ES: Suntem partenerul strategic al României încă din anul 2008. Anul trecut, în 2023, am sărbătorit 15 ani  de când ne-am consolidat relațiile în acest fel. În ceea ce privește relațiile politice și diplomatice, ne bucurăm de cel mai bun moment al parteneriatului nostru strategic. Totuși, când vorbim de economie sau de volum de investițiilor, acestea sunt scăzute, în comparație cu cele ale partenerilor noștri strategici.

Una dintre prioritățile mele a fost îmbunătățirea relațiilor noastre economice, pentru a le aduce în conformitate cu parteneriatul nostru strategic. În ultimii doi ani, eu împreună cu colegii mei din ambasadă ne-am dedicat o mare parte din energie, stimulării comerciale, investițiilor și economiei. Și acum vedem roadele muncii noastre. Ele au început să apară de anul trecut și continuă și în acest an. Avem în desfășurare câteva proiecte în domeniul energiei nucleare și în domeniul securității.

Vom continua în acest fel și sper ca în viitorul apropiat să avem noi proiecte, noi afaceri, noi oportunități și, abia după, vom putea spune că ne bucurăm pe deplin de parteneriatul nostru strategic.

Mulțumim în mod special E.S. dl. Kap-soo Rim, Ambasadorului Republicii Coreea în România pentru găzduirea la reședința Domniei Sale, de asemenea dorim să acordăm mulțumiri și staff-ului dumnealui, cât și vouă, cititorilor noștri fideli. Știu că este un interviu puțin mai lung, dar sper că l-ați găsit interesant și că ați aflat lucruri noi despre Republica Coreea.