Republica Moldova votează! Se aleg 898 de primari şi 11.058 de consilieri locali 

Duminică, 5 noiembrie 2023, cetățenii din în toate unitățile administrativ-teritoriale de nivelul I și II ale Republicii Moldova, adică, din sate, comune, raioane, orașe și municipii sunt așteptați la urnele de vot.

În cadrul acestui scrutin vor fi aleși pentru un mandat de patru ani reprezentanții administrației publice locale. Secțiile de votare s-au deschis la ora 07:00 și se vor închide la 21:00.

În ce condiții alegerile pot fi declarate valide

Pentru a fi validate, la alegeri trebuie să participe cel puțin 1/4 din numărul persoanelor înscrise în listele electorale din fiecare circumscripție.

Actualul scrutin este al VIII-lea exercițiu electoral de acest tip de la proclamarea independenței R. Moldova. Alegerile se desfășoară concomitent, pe întreg teritoriul țării, inclusiv în UTA Găgăuzia, cu excepția localităților de pe malul stâng al Nistrului.

Un nou scrutin, după un nou Cod electoral

Scrutinul din acest an este organizat în conformitate cu noul Cod electoral, adoptat în 2022, care prevede, printre altele, și modalitatea de stabilire a datei alegerilor locale, acestea fiind desfășurate în ultima duminică a lunii octombrie sau prima duminică a lunii noiembrie.

Cine votează

Alegerile se desfășoară în baza votului universal, egal, direct, secret și liber exprimat conform prevederilor constituționale. Dreptul de a alege îl au cetățenii Republicii Moldova care au împlinit, inclusiv în ziua scrutinului, vârsta de 18 ani, cu excepția celor privați de acest drept prin hotărârea judecătorească.

Numărul total de alegători incluși în Registrul de Stat al Alegătorilor este de 3.300.805 de persoane, dintre care 2.760.930 sunt cetățeni cu drept de vot atribuiți pe unități administrativ-teritoriale de nivelul II.

Potrivit CEC, la Chioselia Rusă și Cotovscoe din UTA Găgăuzia, nu vor avea loc alegeri pentru funcția de primar, iar în satul Cealîc, raionul Taraclia, alegătorii nu vor participa la alegerile pentru consiliul local. În aceste localități a fost înregistrat câte un sigur candidat la funcția de primar și, respectiv, un singur concurent electoral, în cazul cărora a fost dispusă anularea înregistrării întrucât reprezentau partidul scos din cursă. În alte 45 de localități, alegătorii vor găsi în buletinele de vot câte un singur candidat la funcția de primar, iar în 21 de localități – câte un singur concurent electoral pentru funcția de consilier în consiliul local.

Într-o secție de votare din or. Cantemir a fost suspendat procesul de votare, din necesitatea retipării buletinelor de vot. Procesul va fi reluat, după remedierea situației.

Pentru alegerile de astăzi, au fost acreditați 1 092 observatori naționali și 401 internaționali. 

Pentru cele 898 de mandate de primar s-au înregistrat în cursa electorală 3 297 de persoane, iar pentru 11 058 de mandate de consilier – 45 775 de persoane.

La urnele de vot sunt așteptați 2 758 810 de alegători.

Pentru alegerile locale generale, CEC a tipărit 7 669 667 buletine de buletine de vot, dintre care 6 068 878 în limba română și  1 600 789 în limba rusă.

Exercitarea dreptului la vot poate fi realizat în baza buletinului de identitate al cetățeanului Republicii Moldova sau buletinul de identitate provizoriu. De asemenea, cetățenii pot vota cu pașaportul Republicii Moldova.

Pentru șefia capitalei luptă 28 de candidați.

Pentru a fi validate, la alegeri trebuie să participe cel puțin 1/4 din numărul persoanelor înscrise în listele electorale din fiecare circumscripție.

Scrutinul de duminică este al VIII-lea exercițiu electoral de acest tip de la proclamarea independenței R.Moldova. Alegerile se vor desfășura într-o singură zi pe întreg teritoriul țării, inclusiv în autonomia găgăuză, excepție făcând localitățile aflate sub controlul administrației nerecunoscute din Transnistria.

Scrutinul din acest an este organizat în conformitate cu noul Cod electoral, adoptat în 2022, care prevede, printre altele, și modalitatea de stabilire a datei alegerilor locale, acestea fiind desfășurate în ultima duminică a lunii octombrie sau prima duminică a lunii noiembrie.

Primul test pro-occidental

Alegerile locale din 5 noiembrie 2023 sunt un prim test electoral major pentru puterea pro-occidentală din R. Moldova. Autoritățile spun că se confruntă cu un „război hibrid” purtat împotriva lor de Moscova și oligarhi-fugari. Asta le-ar justifica decizia de a elimina din cursă sute de candidați. Republica Moldova încearcă să-și avanseze oferta de a adera la Uniunea Europeană și de a părăsi orbita Moscovei.

Zeci de partide, inclusiv Partidul de Acțiune și Solidaritate al președintelui Maia Sandu și partidul Renaștere prorus, legat de omul de afaceri fugar Ilan Șor, participă la cursa pentru alegerea a aproximativ 12.000 de oficiali.

Maia Sandu acuză Rusia că a dat milioane de dolari partidelor proruse

Pe 1 noiembrie, Maia Sandu a acuzat Moscova că a direcționat bani către partidele pro-ruse, inclusiv partidul Renaștere, pentru a „cumpăra” alegători. Sandu a susținut că Rusia a canalizat aproape 5 milioane de dolari în două luni în finanțare pentru ceea ce ea a numit „grupuri criminale”.

Cu doar două zile înainte de alegeri, Comisia pentru Situații Excepționale (CSE) a Republicii Moldova a interzis candidaților partidului prorus șansa să participe la vot pentru că ar fi folosit bani ilegali din Rusia în campanie.

Decizia a fost luată „din motive de securitate a statului” și un „război hibrid” purtat de Rusia împotriva Moldovei, a declarat premierul Dorin Recean reporterilor pe 3 noiembrie.

De asemenea, Republica Moldova a suspendat luna trecută licența de difuzare a mai multor posturi de televiziune ruse și a blocat accesul la site-urile marilor mass-media ruse de știri luna trecută, susținând că Moscova le folosește pentru a încerca să influențeze alegerile. Printre acestea se numără ziarul Komsomolskaya Pravda și site-ul Lenta.ru, precum și TASS și Interfax.

Maia Sandu a spus că autoritățile au luat decizia de a proteja „statul și democrația de încercările Federației Ruse de a interveni în procesul electoral”.

Potrivit premierului Recean, decizia CSE a fost propusă de serviciile de informații. El a spus că instituțiile de presă interzise, inclusiv mai multe canale TV, sunt subordonate unor grupuri infracționale organizate care „și-au unit forțele pentru a destabiliza țara” și au urmărit interese în afara Moldovei.

Șeful serviciilor de informații spune că Rusia a vrut să cumpere voturi

Alexandru Musteață, directorul Serviciului de Informații si Securitate, a spus ca in ultimele luni Rusia a încercat să influențeze alegerile prin finanțarea ilegală a partidelor, cumpărarea de voturi, corupția candidaților si o campanie de dezinformare „bine plasată” prin anumite posturi TV, site-uri web și rețelele sociale.

„Acestea fac parte din arsenalul războiului hibrid purtat de Rusia împotriva țării noastre”, a spus Musteață la sfârșitul lunii octombrie, propunând suspendarea licențelor de difuzare a șase radiodifuzori ruși, inclusiv ITV, Channel 2 și Channel 3.

Într-o declarație comună, ITV și alte posturi au respins acuzațiile, numindu-le „falsuri grosolane fără nicio dovadă sau justificare legală” și au acuzat guvernul Republicii Moldova de un „atac fără precedent” la adresa libertății presei.

Moldova a acuzat Moscova că încearcă să răstoarne guvernul pro-occidental de la invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia în 2022.

Trupele ruse ocupă regiunea separatistă a Moldovei, în principal vorbitoare de limbă rusă, a Transnistrei, iar principalele partide de opoziție din Moldova au de multă vreme legături strânse cu Moscova.