Respingerile ilegale ale migranţilor în Grecia: Raportul OLAF acuză Frontex de practici grave
Fosta conducere a Agenţiei Europene pentru Poliţia de Frontieră şi Garda de Coastă (Frontex) avea cunoştinţă despre respingerile ilegale de migranţi în Grecia şi chiar ar fi cofinanţat astfel de operaţiuni, potrivit unui raport acuzator din care publicaţia germană Der Spiegel a publicat joi extrase, relatează AFP.
Frontex era la curent de foarte timpuriu cu aceste respingeri ilegale, uneori brutale, ale solicitanţilor de azil către Turcia, afirmă acest raport care este şi acum confidenţial al Oficiului european de luptă antifraudă (OLAF), care a mai fost consultat de ziarul Le Monde şi de site-ul de investigaţii Lighthouse Reports.
„În loc să împiedice aceste ‘pushbacks’, fostul şef Fabrice Leggeri şi colaboratorii săi le-au ascuns. Ei au minţit Parlamentul European şi au mascat faptul că agenţia a susţinut aceste respingeri cu bani ai contribuabililor europeni”, rezumă revista germană. Concluziile anchetatorilor au provocat demisia lui Fabrice Leggeri la sfârşitul lui aprilie.
Raportul dezvăluie numeroase amănunte necunoscute. De exemplu momentul în care gărzile de coastă greceşti au tractat, pe 5 august 2020, o barcă pneumatică cu 30 de migranţi la bord nu către Grecia, ci către Turcia. Un avion al Frontex care patrula în zonă a filmat scena.
În loc să se adreseze autorităţilor greceşti, Frontex a pus capăt patrulelor sale aeriene deasupra Mării Egee, pe motiv că era nevoie de aparatele de zbor în altă parte.
Anchetatorii citează mărturii ale unor colaboratori ai Frontex care îl acuză pe Leggeri că a închis ochii la aceste acte ilegale. Şi au descoperit o notă scrisă care evocă retragerea avioanelor de supraveghere „pentru a nu fi martore”.
OLAF susţine de asemenea că cel puţin şase vase greceşti, cofinanţate de Frontex, ar fi fost implicate în peste zece respingeri de migranţi între aprilie şi decembrie 2020, ceea ce fostul director a negat mereu.
Întrebată despre aceste informaţii, o purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene a subliniat că „o serie de măsuri” au fost deja introduse pentru a rezolva problema guvernării agenţiei, conduse de la începutul lunii iulie de letona Aija Kalnaja.
„În termeni de cooperare la faţa locului cu autorităţile greceşti, există progrese în teren”, a adăugat Anitta Hipper, făcând referire de asemenea la „o nouă propunere de lege pentru a garanta un sistem de supraveghere solid” a modului de tratament al solicitanţilor de azil în Grecia.
În cei şapte ani în fruntea Frontex, Fabrice Leggeri a fost la timona consolidării agenţiei, care a fost considerabil întărită şi ale cărei efective – cu agenţi care acum sunt înarmaţi – urmează să ajungă la 10.000 până în 2027.