Respins de Academia Română, celebrat în străinătate. Mircea Cărtărescu, nominalizat la un prestigios premiu literar
:format(webp):quality(80)/https://www.puterea.ro/wp-content/uploads/2025/02/Screenshot-2025-02-14-122436.png)
Mircea Cărtărescu, Hiromi Kawakami și Christian Kracht se numără printre scriitorii incluși pe lista lungă „neconvențională” a Premiului Internațional Booker din acest an. Pentru Mircea Cărtărescu, includerea pe lista lungă a autorilor nominalizați la prestigiosul premiu internațional, vine la o săptămână după ce autorul român a fost respins de Academia Română la un singur vot.
Academia Română a fost criticată acid în presă și de către numeroși autori români pentru decizia lui Nicolae Breban de a-l respinge pe Mircea Cărtărescu, de altminteri cel mai bine vândut autor români, cu volume traduse în 25 de limbi.
Printre criticii deciziei controversate ale Academiei Române s-a aflat și politologul Vladimir Tismăneanu, care a declarat pentru Adevărul că „votul din plenul Academiei este ca o radiografie a stării morale și intelectuale din România. Este o “stare” în sens de statut, inert, întârziat, rezidual, revolut. Respingându-l pe Mircea Cărtărescu, cei care au operat această ignominie au respins însăși ideea modernității ca spațiu deschis. Nicolae Breban, Mihăescu, Matei, Bădescu sunt vetuști. Nu sunt conservatori, ci conserve dintr-un trecut ce se obstinează să nu treacă. Trecutul reprezentat de stalinismul național al lui Ceaușescu. A fost o reacție de refuz al oxigenului într-un organism vlăguit, atins de o senilitate malignă. Votul lui Nicolae Breban, amicul de-odinioară al generalului securist Pleșiță, denigratorul constant al Monicăi Lovinescu si al lui Virgil Ierunca, a împiedicat primirea lui Mircea Cărtărescu in acel for. De ce a făcut-o Breban? Din niște piramidale complexe. Din oftică. Îl consumă, îl roade gloria lui Cărtărescu. Succesul acestuia în țară și în întreaga lume”, a adăugat Vladimir Tismăneanu, profesor de științe politice și director al Centrului pentru Studiul Societăților Postcomuniste la Universitatea Maryland.
Scriitorii incluși în lista lungă pentru International Booker Prize concurează acum pentru premiul de 50.000 de lire sterline, acordat celei mai bune cărți traduse în limba engleză, sumă ce va fi împărțită în mod egal între autorul câștigător și traducătorii săi.
Lista din 2025 include cel mai mare număr de edituri independente din istoria premiului, 12 dintre cele 13 titluri provenind de la astfel de edituri. Potrivit The Guardian, deși laureata Premiului Nobel pentru Literatură din 2023, Han Kang, a fost eligibilă pentru competiție cu volumul We Do Not Part, tradus din coreeană , aceasta nu a fost inclusă pe lista lungă. Kang a câștigat Premiul Internațional Booker în 2016 cu romanul Vegetariana, tradus de Deborah Smith.
Mircea Cărtărescu este primul scriitor român care ajunge pe lista lungă a premiului, cu romanul Solenoid, tradus în engleză de Sean Cotter. Plasat în Bucureștiul comunist de la sfârșitul anilor ’70 și începutul anilor ’80, Solenoid pornește de la reflecțiile diaristice ale unui profesor, pentru a se transforma într-o explorare existențială și suprarealistă a călătoriei naratorului prin realități alternative. În mai 2023, romanul a câștigat Premiul literar Dublin, în valoare de 100.000 de euro.
Pe lângă română, pentru prima dată în istoria premiului, lista include și un roman scris în kannada – limbă vorbită de aproximativ 38 de milioane de persoane, în principal în statul Karnataka, în sud-vestul Indiei. Este vorba despre Heart Lamp, de Banu Mushtaq, tradus de Deepa Bhasthi.
O altă premieră este faptul că un traducător irakian este nominalizat la premiu: Sinan Antoon, pentru traducerea romanului The Book of Disappearance de Ibtisam Azem, un volum în care palestinienii dispar brusc, iar un prieten al unuia dintre cei dispăruți începe să caute indicii. Criticul John Self a descris cartea drept un roman „bogat și puternic”.
Anul acesta aduce și un record privind cel mai mare interval dintre publicarea inițială a unei cărți și includerea sa pe lista lungă a premiului. On a Woman’s Madness, de Astrid Roemer, a fost publicată în olandeză acum 43 de ani, iar acum a fost tradusă în engleză de Lucy Scott.
Lista scurtă, formată din șase titluri, va fi anunțată pe 8 aprilie, iar câștigătorul va fi desemnat în cadrul unei ceremonii organizate la Tate Modern din Londra, pe 20 mai.
Juriul din acest an este format din Max Porter, poetul Caleb Femi, scriitoarea Sana Goyal, autorul și traducătorul Anton Hur, precum și muziciana Beth Orton.Printre foștii câștigători ai premiului se numără Olga Tokarczuk și Lucas Rijneveld.
Anul trecut, Jenny Erpenbeck și traducătorul Michael Hofmann au câștigat premiul pentru romanul Kairos. Lista completă a autorilor nominalizați anul acesta la International Booker Prize poate fi consultată pe site-ul oficial al Premiilor Booker.