Restructurare dură la Statistică: Guvernul elimină 193 de posturi

Guvernul României va adopta azi un proiect de Hotărâre care vizează modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 957/2005 privind organizarea și funcționarea Institutului Național de Statistică (INS). Aceste modificări, care presupun o reorganizare a structurii INS, includ reduceri semnificative ale numărului de posturi și optimizarea activităților instituției pentru a răspunde mai bine cerințelor de eficiență și performanță.

Reducerea numărului de posturi și eficientizarea activității

Una dintre măsurile cele mai notabile ale acestui proiect de act normativ este desființarea a 193 de posturi, inclusiv 15 posturi de conducere. Astfel, INS va reduce numărul total de posturi de la 1.989 la 1.796. În cadrul aparatului central al INS, se vor elimina 80 de posturi, reducând numărul total de posturi de la 620 la 540. Aceasta face parte dintr-un proces mai amplu de reorganizare, având ca scop creșterea eficienței instituției prin prioritizarea funcțiilor esențiale și consolidarea capacității analitice.

Măsurile de reorganizare au fost gândite pentru a asigura continuitatea activităților esențiale ale INS, cum ar fi colectarea și procesarea datelor statistice, respectând în același timp cerințele impuse de reglementările europene și internaționale. Astfel, resursele vor fi alocate către produsele statistice care sunt fundamentate pe regulamentele europene și standardele internaționale, iar funcțiile care presupun analiza și validarea datelor vor fi protejate, pentru a păstra calitatea produselor statistice.

Reorganizarea structurilor interne

În cadrul INS, mai multe departamente vor fi reorganizate pentru a reflecta nevoia de eficientizare. De exemplu, Serviciul de Audit Public Intern va fi restructurat într-un compartiment mai mic, iar Direcția Generală de Conturi Naționale și Sinteze Macroeconomice va fi desființată, iar funcțiile sale vor fi redistribuite către alte structuri. Aceasta face parte dintr-o strategie mai largă de simplificare a structurii organizaționale, ce va contribui la o mai bună alocare a resurselor și la o mai rapidă adaptare la noile cerințe organizaționale.

Modificările preconizate includ și modificări la nivelul Direcțiilor Regionale de Statistică și Direcțiilor Județene, care vor respecta normativele de personal stabilite prin lege, având în vedere raportul dintre numărul de unități incluse în cercetările statistice și numărul de posturi disponibile.

Măsuri pentru optimizarea resurselor și creșterea performanței

Una dintre motivațiile principale ale acestei reorganizări este optimizarea resurselor umane și îmbunătățirea performanței generale a INS. De exemplu, se va reduce numărul de posturi în Serviciul Juridic și Contencios, iar atribuțiile vor fi preluate de alte departamente. De asemenea, unele direcții vor fi comasate sau restructurează pentru a răspunde mai bine cerințelor curente.

Această reorganizare are și un impact asupra personalului, iar măsurile vor contribui la întărirea capacității operaționale în domenii critice, unde este nevoie de resurse suplimentare pentru a răspunde la provocările din domeniul colectării și diseminării datelor statistice. În plus, integrarea unor activități într-o structură mai mare, cum ar fi Direcția Generală de Statistică Economică, va facilita o gestionare mai eficientă a datelor și o mai bună coordonare a activităților în domeniul statisticii economice.

Obiectivele generale ale INS

Prin aceste modificări, INS își propune să îmbunătățească performanța în producerea și diseminarea datelor statistice oficiale, esențiale pentru fundamentarea deciziilor publice și pentru cercetările economice, sociale, demografice și de mediu. În acest context, obiectivele INS vor include continuarea respectării standardelor europene și internaționale și adaptarea la schimbările cerințelor internaționale, cum ar fi reglementările OECD.

Impactul financiar

Potrivit datelor, se estimează o creștere semnificativă a veniturilor pe termen scurt, începând cu anul 2025, în principal din surse fundamentale precum impozitul pe profit și impozitul pe venit. Bugetul de stat va beneficia de un aport suplimentar de +14.668 mii lei în 2025, iar acest impact pozitiv va continua în următorii ani, cu o valoare constantă de +22.002 mii lei pe an între 2026 și 2029. De asemenea, bugetele locale vor beneficia și ele de o creștere estimată a veniturilor din impozitul pe profit, iar contribuțiile de asigurări sociale vor susține bugetul asigurărilor sociale de stat.

Pe de altă parte, modificările în cheltuielile bugetare vor crea un echilibru necesar pentru a susține deficitul, care este estimat să scadă treptat. Bugetul de stat va înregistra o reducere a cheltuielilor, în special în domeniul cheltuielilor de personal și pentru bunuri și servicii. Această ajustare este estimată la -14.668 mii lei pentru 2025, iar ulterior va crește la -22.002 mii lei pe an între 2026 și 2029. De asemenea, atât bugetele locale, cât și bugetul asigurărilor sociale de stat vor trebui să își ajusteze cheltuielile pentru a răspunde noilor cerințe economice.

La nivelul bugetului general consolidat, impactul financiar global pe termen lung arată o creștere a veniturilor de +14.668 mii lei în anul curent, cu o creștere constantă până la +22.002 mii lei pe parcursul următorilor 5 ani. Acest surplus de venituri va ajuta la echilibrarea unei părți din cheltuielile reduce, care înregistrează scăderi semnificative în domeniul cheltuielilor de personal și pentru bunuri și servicii.

NF-87