Rețelele de influență la Universitatea din Oradea: cum s-au transformat promovările în privilegii de familie

Începutul anului 2025 aduce un val de concursuri pentru ocuparea unor posturi didactice în cadrul Universității din Oradea (UO).

Dacă la prima vedere acestea ar putea părea oportunități deschise pentru toți cei care îndeplinesc criteriile necesare, un ochi mai atent asupra listei de candidați pune în discuție adevărata transparență a procesului și ridică întrebări legate de favoritisme și nepotism în instituțiile academice, scrie Bihoreanul.

55 de posturi didactice sunt scoase la concurs, organizate de 10 dintre cele 15 facultăți ale universității. Dintre acestea, 17 sunt pentru asistenți universitari (posturi de debut), iar 38, pentru grade didactice superioare (lectori, conferențiari și profesori), concursurile pentru aceste ultime posturi fiind o formă de promovare în carieră. Teoretic, oricine îndeplinește condițiile cerute ar putea participa, însă realitatea din teren pare diferită.

Candidaturi „de familie” la Medicină

Dacă la începutul anului universitar se vorbea despre deschiderea unei noi etape în educația din Oradea, în realitate, mai mulți membri ai familiei unor personalități din cadrul Universității par să fie cei care beneficiază cel mai mult de aceste concursuri. La Facultatea de Medicină, de exemplu, concurența este aproape inexistentă atunci când vine vorba de ocuparea posturilor didactice. Două dintre cele mai discutate nume sunt cele ale gemenelor Ruxandra și Teodora Bodog, fiicele decanului Florian Bodog.

17:36, 03.12.2024 • Justitie

Fostul ministru al Sănătății, Florian Bodog, condamnat la 2 ani de închisoare cu suspendare. Este acuzat de abuz în serviciu

După ce au absolvit Facultatea de Medicină în septembrie 2024, gemenele s-au înscris în cadrul doctoratului la Universitatea din Oradea, fără să întâmpine obstacole semnificative. Cei care le-au coordonat teza sunt membri ai rețelei politice din care face parte tatăl lor: Anca Huniadi și Mircea Ioan Șandor, ambii având legături profesionale cu Florian Bodog. Începând cu ianuarie 2025, cele două tinere au devenit rezidente la Spitalul Județean din Oradea, iar la începutul lunii februarie 2025 vor concura pentru posturile de asistent universitar – Ruxandra pentru Chirurgie plastică, iar Teodora, pentru Terapie Intensivă. Conform surselor, posturile pentru care concurează sunt perfect adaptate specializărilor lor, ceea ce ridică semne de întrebare privind transparența procesului de selecție.

Aceste concursuri sunt criticate de colegii lor de facultate, care susțin că deciziile de numire par deja luate dinainte, fără o competiție reală. „Toată lumea știe pentru cine este scos un post la concurs”, explică un cadru didactic de la UO, semnalând cum multe dintre posturile scoase la concurs sunt „croite” pe măsura unor persoane anume.

Promovări „în familie” și în alte departamente

Departe de a fi un caz izolat, favoritismul se pare că este o practică răspândită în cadrul UO. Tot în cadrul Facultății de Medicină, Laura Maghiar, nora fostului decan Adrian Maghiar, candidează pentru un post de șef de lucrări pentru predarea Eticii și Integrității academice, dar și a Comunicării medicale. Cu un salariu de încadrare de 6.740 lei brut, Laura, rezidentă în dermatologie, nu pare să aibă o pregătire semnificativă în aceste domenii, însă îndeplinește toate condițiile pentru a-și asigura locul în cadrul facultății.

La nivelul aceleiași facultăți, alte nume precum Olivia Marcu, cunoscută pentru implicarea într-un scandal din perioada în care Bodog era ministru al Sănătății, se află pe cale să devină conferențiar. Marcu a fost angajată fictiv pe un post de consilieră la Ministerul Sănătății și, de atunci, beneficiază de sprijinul decanului Bodog în promovările din cadrul UO. La momentul actual, Olivia Marcu este singura candidată pentru postul de conferențiar în cadrul FMF, cu un salariu de 8.939 lei brut.

Continuarea tradiției familiei Bungău

În ceea ce privește rectorul Universității din Oradea, Constantin Bungău, nepotismul din cadrul instituției nu se rezumă la posturile de la Medicină. La Facultatea de Construcții, Cadastru și Arhitectură, fiul acestuia, Constantin Bungău jr., va promova rapid la gradul de conferențiar, la doar un an după ce a devenit șef de lucrări. Abilitățile sale academice nu sunt puse sub semnul întrebării, dar se pune întrebarea dacă această ascensiune rapidă nu ar fi fost influențată de statutul său familial.

Bungău jr. a obținut un doctorat în arhitectură în 2023 și predă la facultatea condusă de soacra sa, Marcela Prada. În ciuda faptului că promovările sunt rare în acest domeniu, fiul rectorului îndeplinește toate condițiile pentru a deveni conferențiar, având un punctaj considerabil, bazat pe articolele științifice și proiectele realizate. Rectorul UO susține că nu a intervenit în acest proces și că fiul său merită promovarea datorită muncii depuse.

Alți „juniori” și candidaturi nepotrivite?

Lista nu se oprește aici. Mai mulți fii ai altor profesori universitari se află în concursuri pentru posturi didactice. Bogdan Ilieș, fiul decanului de la Geografie, Alexandru Ilieș, concurează pentru un post de asistent la Facultatea de Medicină, în timp ce Dan Țarcă, fiul cancelarului Senatului universitar, Ioan Țarcă, vizează o promovare la departamentul de Robotică și Mecatronică al aceleiași facultăți.

Aceste candidaturi sunt prezentate drept exemple de „merite proprii”, dar criticii afirmă că în majoritatea cazurilor nu există o competiție reală, iar procesul de selecție este dominat de rețelele de influență din interiorul universității.

Nepotismul, o problemă sistemică?

Deși conducerea Universității din Oradea neagă orice formă de favoritism și susține că promovările și concursurile sunt corecte, multe dintre aceste cazuri ridică întrebări fundamentale despre transparența proceselor de selecție. În ciuda susținerii oficiale că aceste posturi sunt deschise tuturor celor care îndeplinesc condițiile, este evident că procesul de recrutare și promovare nu este unul complet echitabil, iar nepotismul rămâne o problemă nerezolvată în educația din România.

„Legea nu permite rectorilor și prorectorilor să intervină asupra deciziilor departamentale, dar este greu de crezut că în cazul unor candidaturi atât de evidente nu ar exista un anumit tip de influență din partea conducerii universității”, concluzionează un cadru didactic din UO.