Rețelele Securității: Profilul colaboratorilor recrutați între 1980 și 1989

Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) a dezvăluit detalii importante despre profilul celor aproximativ 200.000 de noi colaboratori recrutați de Securitate în perioada 1980-1989. Aceste date oferă o imagine clară a modului în care regimul comunist din România a extins rețeaua sa de informatori și colaboratori, reflectând strategii de control și represiune.

Profilul colaboratorilor

Majoritatea celor recrutați în această perioadă erau bărbați, cu un număr semnificativ de 158.000, în timp ce femeile reprezentau o proporție mult mai mică. În ceea ce privește nivelul de educație, 30.200 dintre aceștia aveau studii superioare, iar peste 4.300 erau studenți. Această recrutare intensivă includea și persoane din diverse domenii de activitate.

Cei mai numeroși colaboratori proveneau din învățământ, cu aproximativ 8.500 de profesori și educatori. Reprezentanții cultelor erau de asemenea bine reprezentați, cu circa 4.200 de membri ai clerului din toate cultele recunoscute. În plus, Securitatea a recrutat 3.600 de persoane din domeniul sănătății, inclusiv medici și asistenți medicali, și 800 de profesioniști din sectorul juridic.

22:16, 27.08.2024 • ACTUALITATE

Noi dezvăluiri de la CNSAS: Câți români au fugit în străinătate în „Epoca de Aur”

08:49, 19.07.2024 • Dezvăluiri

Un turnător al Securității e plimbat și promovat între două ministere conduse de PSD

Interesant este că peste 1.000 de colaboratori aveau ocupații în domeniul artelor, inclusiv 110 actori, 50 de regizori, și 210 pictori. În plus, 8.500 dintre recruți proveneau din mediul rural, ceea ce sugerează o extindere a rețelei de informatori și în zonele mai puțin urbanizate.

Distribuția pe direcții

Raportul CNSAS detaliază și distribuția colaboratorilor pe cele patru direcții principale ale Securității:

• Direcția I (Informații Interne): Peste 500 de colaboratori noi au fost recrutați, adăugându-se celor 78.000 deja existenți.
• Direcția II (Contrainformații în domeniul economic): 2.000 de noi colaboratori s-au alăturat celor 39.000 deja recrutați, rezultând un total de 41.000 în această direcție.
• Direcția III (Contraspionaj): Aproape 4.600 de noi colaboratori au fost adăugați celor 11.500 anteriori, având un total de 16.100.
• Direcția IV (Contrainformațiile militare și penitenciare): 18.500 de colaboratori au fost activați în această direcție.

Motivația din spatele recrutării masive

CNSAS subliniază că, în perioada respectivă, regimul de la București a considerat necesară o extindere semnificativă a rețelei de informatori ca răspuns la deteriorarea economică rapidă, condițiile de trai tot mai precare și izolarea internațională a României. Creșterea numărului de colaboratori în domeniul economic – de la 18.600 în decada anterioară la 41.000 – reflectă în mod direct planurile economice ale regimului, care viza dezvoltarea masivă a industriei grele și plata rapidă a datoriei externe.