Retrospectivă 2021: economia românească pe valurile schimbărilor politice și ale pandemiei

România este pe cale să închidă anul cu un avans ale economiei în jurul valorii de 7%, un ritm nesperat de creatorii bugetului pe 2021, care au calculat proiectul pe o creştere a PIB de 4,3%.

Cifrele sunt determinate de o dezmorţire a consumului privat şi de un avans al investiţiilor în special din fonduri publice însă trebuie avut în vedere faptul că datele se raportează la 2020, un an „închis” temporar în urma pandemiei de coronavirus. Practic, avântul economic vine după un 2020 în care economia s-a contractat cu 3,7% potrivit ultimelor date publicate de Institutul Naţional de Statistică.

Ţara scapă cu faţa curată şi în faţa agenţiilor de evaluare financiară, care au păstrat România în clubul statelor recomandate pentru investiţii.

Marcel Ionescu-Heroiu, senior expert dezvoltare urbană la Banca Mondială, arăta, în octombrie, că cifrele prezintă România drept ţara cu cea mai bună dinamică din Europa. Mai mult, acesta preciza că România a depăşit, în acest an, în premieră, Ungaria în funcţie de produsul intern brut pe cap de locuitor.

Anul a început cu previziuni de creştere economică de 4,3%

Anul a debutat cu adoptarea unui Buget întârziat, construit pe un avans al economiei de 4,3%, cifră în linie cu estimările analiştilor.

Cristian Popa, membru al Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR), aprecia, în ianuarie, că România va avea în acest an o creştere economică între 3% şi 4%, arătând să se aşteaptă la o revenire moderată.

„Noi credem că economia va reveni la nivelul anului 2019 undeva în anul 2022, deci anul următor, pe la mijlocul sau după mijlocul anului. În ceea ce priveşte scenariile de creştere economică, noi suntem puţin mai optimişti, am vedea economia anul acesta undeva între 3 şi 4%. (…) Când vorbim de ce ne aşteptăm pentru anul în curs în general despre starea economiei, putem spune că ne aşteptăm la o revenire moderată anul acesta. Revenirea pare a fi lentă în general, aflată în continuare sub influenţa evoluţiei pandemice. 2022 credem că este anul în care vom vedea recuperarea pierderilor cauzate de pandemie, deci anul următor, cel puţin când ne referim la nivelul PIB real. Fiind o criză exogenă, deci venită de undeva din afara economiei, din planul sănătăţii, teoria ne spune că ar fi trebuit ca şi revenirea să fie rapidă, însă persistenţa situaţiei pandemice duce la o anumită endogenizare – cumva se cicatrizează aceste efecte negative asupra economiei, rămân cicatrici, nu mai e doar un şoc, ci un şoc care lasă urme, care are o anumită persistenţă”, a menţionat Cristian Popa la o conferinţă în ianuarie.

Acesta atrăgea atenţia, însă, că riscul principal la adresa economiei româneşti era felul în care începerea consolidării fiscale urma să fie reflectată în buget.

Avem nevoie de o consolidare fiscală

„Un factor important este asumarea începerii consolidării fiscale. Vedem un semnal pozitiv pentru sustenabilitatea macroeconomică a ţării, pentru cei ce ne finanţează datoria, dar şi pentru noi, pentru BNR, mă refer la ţinta de deficit anunţată, să spunem, în mediul public, de 7%. Combinat cu aceasta vedem formarea unui Guvern de coaliţie cu sprijin parlamentar solid, acest aspect favorizează începerea procesului de consolidare bugetară. Vedem un anumit commitment pentru reducerea deficitului, cred că asta este bine, s-a văzut şi în diminuarea primei de risc a ţării. (…) (Pentru anul curent, n.r.) în primul rând cred că riscul vine tot din partea fiscală – să nu ne ţinem de cuvânt. Eu mă aştept să fie o anumită seriozitate în ceea ce priveşte bugetul, să vedem datele apropiate de ce s-a anunţat, însă cred că de acolo ar veni un principal risc. Acest risc e conectat cu riscul venit din partea agenţiilor de rating, pentru că şi pentru ei deficitul e poate cel mai important factor şi amândouă se leagă de faptul că deficitul la noi este structural – deficitul a mers către cheltuieli mai degrabă permanente – salarii şi pensii – şi cu atât mai dificil este să reducem acest deficit, însă nu avem de ales”, a afirmat Cristian Popa, într-o conferinţă de specialitate.

Primele semne ale evoluției au venit din SUA

Primele semnale privind o posibilă evoluţie peste aşteptări a economiei au venit în primăvară de la Washington

Un anunţ din 6 aprilie al Fondului Monetar Internaţional indica un avans al PIB de 6% pentru economia românească în 2021, o cifră îmbunătăţită semnificativ faţă de estimările din toamna anului 2020 ale instituţiei. Conform previziunilor World Economic Outlook, România ar fi urmat să fie depăşită doar de Spania în ceea ce priveşte creşterea PIB.

La o lună după FMI, previziunile de primăvară ale Comisiei Europene au estimat că economia României va creşte cu 5,1% în 2021, după ce în februarie era indicat un avans de de 3,8% anul acesta.

Statistica oficială confirmă, în luna mai, începutul bun de an pentru economia românească, comunicând un avans al PIB de 2,8% în primul trimestru faţă de trimestrul precedent. Faţă a perioada similară a anului trecut, economia a stagnat în primele trei luni.

Mai mult, datele preliminare ale Eurostat, oficiul de statistică al Uniunii Europene, au arătat că în perioada ianuarie – martie, România a avut cea mai mare creştere economică în rândul statelor UE, fiind urmată de Cipru (2%), Ungaria (1,9%) şi Lituania (1,8%). După primele trei luni din 2021, PIB-ul Uniunii Europene a înregistrat o contracţie de 0,4% iar economia zonei euro a scăzut cu 0,6%.

La finalul lunii mai, FMI îşi îmbunătăţeşte din nou estimările de creştere a economiei româneşti, indicând o revenire a PIB de 7% pe fondul unei producţii agricole mai bune decât estimările iniţiale. Instituţia avertiza, însă, că riscul principal de nerealizare a acestei prognoze este cel al unor schimbări negative neaşteptate în evoluţia pandemiei de coronavirus, cum ar fi rata de vaccinare scăzută sau apariţia unor noi tulpini.

„Pentru anul 2021 este preconizată o revenire puternică a PIB-ului real, de 7 procente. Revenirea economică a României pare a fi cea mai rapidă în rândul ţărilor UE începând din trimestrul 4 al anului 2020. Se anticipează că o recoltă agricolă mai bună va susţine producţia ulterior, în cursul acestui an. Riscul principal de nerealizare a acestei prognoze este cel al unor schimbări negative neaşteptate în evoluţia pandemiei, inclusiv din cauza apariţiei unor noi tulpini ale virusului, eficienţei mai reduse în timp a vaccinului sau refuzului de vaccinare din partea populaţiei”, se preciza într-un comunicat remis de FMI.

În luna iunie a început redresarea, cât de cât

În luna iunie, Banca Mondială procedează, de asemenea, la o revizuire în urcare a estimării privind avansul PIB, menţionând o creştere de 6%, într-un context în care economia mondială este de aşteptat să înregistreze în 2021 cea mai puternică creştere din ultimii 80 de ani.

Avansul economiei româneşti în acest an ar urma să fie superior celui înregistrat pe ansamblu de regiunea Europei şi Asiei Centrale (3,9%), însă Banca Mondială avertizează că, la nivel regional, riscurile rămân ridicate, având în vedere ritmul lent al campaniei de vaccinare, incertitudinea politică şi tensiunile geopolitice.

Revenirea nu a fost la fel pentru toate țările

Mai mult, Raportul Băncii Mondiale atrage atenţia că revenirea va fi una inegală, în condiţiile în care marile economii ale lumii, în special SUA, profită de pe urma progreselor campaniei de vaccinare, dar şi a programelor de stimulare. În rândul economiilor avansate, aproximativ 90% dintre acestea ar urma să revină până în 2022 la venitul per capita pe care îl aveau înainte de pandemie iar în rândul ţărilor emergente şi în curs de dezvoltare doar o treime vor reuşi aceeaşi performanţă. În consecinţă, diferenţa dintre economiile avansate şi cele mai sărace cu privire la venitul per capita, diferenţă care se reducea înainte de pandemie, va creşte şi mai mult, sublinia BM.

Ridicarea restricțiilor din vară au încurajat consumul

În luna iulie, şi Comisia Europeană a anunţat că a îmbunătăţit semnificativ, la 7,4%, previziunile de creştere a economiei româneşti în 2021, în urma unor performanţe mai bune decât se anticipa ale PIB în primele trei luni ale anului. „Performanţa economiei româneşti a fost solidă în primul trimestru din 2021. PIB-ul a crescut în ritm trimestrial cu 2,8%, sprijinit în principal de consumul privat şi de investiţii. În contrast, exporturile nete au fost semnificativ negative, reflectând cererea externă slabă şi întreruperile din lanţul de aprovizionare, apreciază Executivul comunitar în prognoza interimară de vară.

Potrivit Executivului comunitar, încrederea consumatorilor şi a oamenilor de afaceri a rămas solidă. Consumul privat este aşteptat să rămână extrem de robust, sprijinit de ridicarea restricţiilor, în special în sectoarele afectate sever de pandemie, cum ar fi domeniul artelor spectacolului, divertisment, restaurante şi hoteluri, precum şi de creşterea relativ solidă a salariilor în primele luni ale anului.

Totodată, CE arăta că investiţiile vor rămâne solide în perioada 2021-2022, sprijinite atât de sectorul public cât şi de cel privat. Continua creştere a comenzilor sugerează că activitatea industrială se va extinde în următoarele luni. Exporturile ar urma să se îmbunătăţească în linie cu redresarea principalilor parteneri comerciali ai României, dar contribuţia exporturilor nete la creştere ar urma să rămână negativă în perioada 2021-2022, avertizează CE. Avansul economiei româneşti va continua în 2022, deşi într-un ritm mai lent.

Creștere de 6,5% a PIB-ului intern

După prima jumătate de an cifrele privind economia publicate de Institutul de Statistică au fost încurajatoare, indicând o creştere a produsului intern brut (PIB) cu 6,5%, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2020, pe serie brută, şi cu 6,2% pe seria ajustată sezonier. În trimestrul II, PIB-ul a crescut cu 1,8%, comparativ cu trimestrul anterior, pe serie ajustată sezonier, iar faţă de acelaşi trimestru din anul 2020 economia a înregistrat o majorare cu 13,6%. Pe serie brută, Produsul intern brut a înregistrat în trimestrul II un avans de 13% comparativ cu acelaşi trimestru din anul 2020.

După estimările instituţiilor internaţionale, Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză publică, în august, prognoza de vară, revizuind în creştere la 7% estimarea privind avansul Produsului Intern Brut (PIB) în 2021, la 1.174,9 miliarde de lei. CNSP estimase, în prognoza de primăvară, o creştere a Produsului Intern Brut pentru acest an de 5%, la 1.142,9 miliarde de lei.

Banca Mondială: Evoluţia campaniei de vaccinare, rol important în consolidarea redresării

O Actualizare Economică Regională publicată în toamnă de Banca Mondială arată că economia românească a avut o evoluţie mai bună decât s-a anticipat. Un răspuns fiscal proactiv, dar limitat, de 4,4% din PIB, a sprijinit firmele să-şi păstreze angajaţii şi a alimentat veniturile gospodăriilor iar în aceste condiţii PIB-ul ar urma să se redreseze la 7,3% în acest an, sprijinit de avansul activităţii economice în semestrul doi din 2021.

Instituţia avertizează, însă, că sărăcia ar urma să rămână la un nivel ridicat, din cauza efectelor asupra veniturilor cu care se confruntă segmentele mai sărace ale populaţiei, sub forma pandemiei persistente, a anului agricol slab şi scăderii remitenţelor. Potrivit BM, în primul val al pandemiei, gospodăriile sărace şi vulnerabile au fost mai puţin sprijinite de măsurile de răspuns fiscal, care s-a adresat mai mult celor care lucrau legal.

Principala dificultate pe termen scurt este ţinerea sub control a crizei, limitarea consecinţelor sale economice, sociale şi în domeniul sănătăţii. Răspunsul Guvernului, alături de sprijinul UE, precum şi evoluţia campaniei de vaccinare vor fi critice pentru asigurarea redresării, concluziona Banca Mondială.

Economia ar urma să urce cu aproximativ 7,3% în 2021, pe fondul activităţii economice solide din semestrul doi din 2021. Consolidarea redresării va depinde de succesul campaniei de vaccinare şi de răspunsul politic la crizele de sănătate, precum şi de evoluţiile din UE. Impactul măsurilor de stimulare adoptate la nivelul UE vor juca un rol critic în redresare, ţinând cont de spaţiul fiscal limitat.

În octombrie, Marcel Ionescu-Heroiu, senior expert dezvoltare urbană la Banca Mondială, sublinia faptul că România va fi ţara cu cea mai bună dinamică economică din Europa şi va depăşi Ungaria din punct de vedere al PIB pe cap de locuitor.

Optimismul se temperează pe final de an

Finalul de an temperează optimismul, pe fondul apariţiei unei noi tulpini a coronavirusului care determină reintroducerea unor restricţii fapt care ar putea afecta creşterea economiei.

Ionuţ Dumitru, membru fondator al Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România şi economist şef Raiffeisen Bank, a arătat, la începutul lunii noiembrie, că economia se află în acest moment într-o zonă de incertitudine, iar pe finalul anului ea va fi afectată şi creşterea economică va decelera.

„Dacă ne uităm la economie în momentul de faţă suntem cumva într-o zonă de incertitudine, dacă ne uităm un pic în faţă. Avem aceste noi restricţii introduse recent. Probabil că pe finalul anului economia va fi afectată şi creşterea economică va decelera. Am avut însă două trimestre foarte bune – trimestrul I şi trimestrul II. Poate şi trimestrul III va arăta destul de bine, dar în decelerare faţă de trimestrul anterior. Probabil vom închide anul cu o creştere economică de peste 7%. Noi o estimăm la 7,5%, dar în lumina celor mai recente evoluţii probabil că o să fie ceva mai puţin. Probabil că efectele negative se vor extinde şi în 2022, începutul anului viitor, dacă vor fi menţinute restricţiile. Vedem retailul probabil destul de afectat şi se vede asta în numărul de vizitatori. Traficul din magazinele mari a căzut semnificativ în ultimele zile, săptămâni şi probabil vom resimţi acest nou val şi la nivel economic. Din păcate, nu am fost nici prea avansaţi în procesul de vaccinare, am stat foarte prost şi ne-a lovit puternic acest nou val şi inevitabil şi efectele economice se vor resimţi”, a spus Ionuţ Dumitru, la Conferinţa anuală AAFBR.

La rândul său, Florian Libocor, membru fondator AAFBR şi economist şef BRD, a afirmat că PIB-ul va rămâne în zona pozitivă, între 6% şi 8%, în funcţie de evoluţia din trimestrele III şi IV. În opinia sa, dacă restricţiile vor rămâne în picioare, efectul se va vedea în performanţa PIB-ului, pentru că atunci când vorbim de „motoarele de creştere nu putem să nu începem cu consumul”.

Ulterior, Comisia Europeană a revizuit în coborâre la 7% estimările privind creşterea economică a României în 2021.