Reuters: „Cine este Călin Georgescu, omul din centrul crizei politice din România?”
Georgescu critică NATO și sprijinul pentru Ucraina. Spune că România ar trebui să angajeze, nu să provoace, Rusia. Alegerea lui ar fi un „dezastru”, a spus un diplomat UE. I-a descris pe politicienii fasciști din anii 1930 drept „martiri”. Este un fost funcționar public, lucra pentru ONU, spune Reuters.
Anularea primului tur al alegerilor prezidențiale din România a adus în prim-plan o figură controversată: Călin Georgescu. Cunoscut pentru pozițiile sale de extremă-dreapta și criticile vehemente la adresa NATO, Georgescu a devenit subiectul unei dezbateri intense, atât în țară, cât și în străinătate. Cine este acest om și cum a ajuns să provoace o criză politică fără precedent în România?
Georgescu: de la anonimat la un succes electoral neașteptat
Călin Georgescu, în vârstă de 62 de ani, a fost considerat un outsider în politica românească, scrie Reuters. Deși a ocupat diverse funcții guvernamentale și a colaborat cu Națiunile Unite, el nu a fost asociat cu marile partide politice. Înaintea alegerilor, sondajele îi dădeau șanse minime, estimând că va obține sub 10% din voturi. Cu toate acestea, primul tur al alegerilor prezidențiale, desfășurat pe 24 noiembrie, a produs o surpriză uriașă: Georgescu a obținut 23% din voturi, clasându-se pe primul loc.
Succesul său a fost atribuit unei campanii electorale axate pe valorile tradiționale, familia, Biserica Ortodoxă și critica la adresa influenței occidentale. Pe platforme precum TikTok și YouTube, Georgescu a promovat o imagine de lider puternic și conectat la rădăcinile naționale, ceea ce i-a atras simpatia unui segment semnificativ al electoratului.
Georgescu: poziții controversate și critici internaționale
Georgescu este cunoscut pentru opiniile sale anti-NATO și pro-ruse, arată Reuters. El a declarat că România ar trebui să se angajeze într-un dialog cu Rusia, în loc să sprijine Ucraina în conflictul cu Moscova. Printre propunerile sale se numără oprirea exporturilor de cereale ucrainene prin portul Constanța și interzicerea ajutoarelor militare pentru Kiev. Mai mult, Georgescu a pus sub semnul întrebării angajamentele României față de NATO, calificând scutul antirachetă de la Deveselu drept o „rușine diplomatică”.
Aceste declarații au atras critici dure din partea oficialilor europeni și a aliaților României. Oana Lungescu, fost purtător de cuvânt NATO, a subliniat că o eventuală victorie a lui Georgescu ar putea submina securitatea și democrația din regiune. Un diplomat european a mers mai departe, numind alegerea lui Georgescu un „dezastru” pentru Uniunea Europeană.
O istorie controversată: simpatii pentru figuri fasciste
Călin Georgescu a fost criticat și pentru modul în care a vorbit despre figuri controversate din istoria României, precum Ion Antonescu și Corneliu Zelea-Codreanu. El i-a descris pe aceștia drept „martiri” și „eroi naționali”, generând indignare atât în țară, cât și în străinătate. Aceste declarații au ridicat semne de întrebare privind angajamentul său față de valorile democratice.
Atacuri cibernetice și suspiciuni de influență rusă
Anularea rezultatelor primului tur al alegerilor de către Curtea Constituțională a venit pe fondul unor acuzații grave de interferență externă. Documente desecretizate de serviciile de informații au indicat că România a fost ținta unor „atacuri hibride agresive rusești”. Potrivit raportului, campania lui Georgescu a beneficiat de promovare masivă pe TikTok prin conturi coordonate și algoritmi manipulați, fără ca acesta să declare cheltuieli semnificative.
De asemenea, s-a descoperit că datele de acces ale platformei electorale au fost publicate pe forumuri rusești de criminalitate cibernetică. Aceste informații au amplificat suspiciunile privind legătura lui Georgescu cu Moscova.
Ce urmează pentru România?
Anularea alegerilor a aruncat România într-o criză politică profundă. Cu al doilea tur de scrutin anulat și mandatul președintelui Klaus Iohannis pe cale să expire, țara se confruntă cu incertitudini majore. În plus, decizia instanței a polarizat și mai mult societatea, generând riscul unor proteste de stradă și al unei instabilități prelungite.