Într-o mișcare care a surprins întreaga țară, instanța constituțională a României a invalidat rezultatul primului tur al alegerilor prezidențiale, citând posibile influențe externe asupra procesului electoral. Decizia vine în contextul în care turul doi, programat pentru duminică, urma să fie o confruntare între Călin Georgescu, un candidat de extremă-dreapta, pro-rus, și Elena Lasconi, lider centrist pro-Uniunea Europeană.
Hotărârea de invalidare a primului tur al alegerilor prezidențiale a aruncat România într-un haos instituțional, pe fondul apropierii de finalul mandatului președintelui Klaus Iohannis, la 21 decembrie. Incertitudinea privind cine va prelua conducerea țării după această dată adâncește criza politică.
Criza politică declanșată de acuzațiile de amestec rusesc
Declasificarea unor documente de securitate națională a scos la lumină dovezi despre un atac hibrid amplu orchestrat de Rusia pentru a influența alegerile. Agenția de informații a României a raportat că Georgescu a beneficiat de o promovare agresivă pe platforma TikTok prin conturi coordonate și campanii plătite, deși oficial, acesta a declarat că nu a cheltuit niciun fond pentru campanie.
În plus, site-urile oficiale ale alegerilor au fost compromise, datele de acces fiind publicate pe platforme de criminalitate cibernetică rusești. S-au înregistrat peste 85.000 de atacuri cibernetice care vizau exploatarea vulnerabilităților sistemului electoral.
Reacțiile politice: de la condamnare la susținere
Reuters arată că decizia instanței a polarizat scena politică românească. Elena Lasconi a calificat invalidarea drept „ilegală, amorală și o lovitură împotriva democrației”. Pe de altă parte, premierul Marcel Ciolacu a susținut hotărârea, considerând-o „singura soluție corectă” pentru a proteja integritatea procesului electoral.
Liderul Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), George Simion, a reacționat vehement, numind decizia o „lovitură de stat” orchestrată de judecători „numiți politic” pentru a împiedica un candidat din afara sistemului să preia președinția.
Impactul deciziei de anulare a alegerilor prezidențiale
Analiștii consultațiavertizează că anularea alegerilor poate eroda încrederea în instituții, declanșând proteste masive și intensificând polarizarea politică. Sergiu Mișcoiu, profesor la Universitatea Babeș-Bolyai, a subliniat riscul radicalizării susținătorilor lui Georgescu și posibilitatea unui val de sprijin pentru alte figuri de extremă-dreapta.
Pe plan economic, obligațiunile României în valută au înregistrat câștiguri semnificative, sugerând o încredere temporară a investitorilor în stabilitatea pe termen lung. Obligațiunile din 2048 au crescut la cel mai înalt nivel din ultimele săptămâni, reflectând o ușoară redresare a pieței.
Ce urmează? Alegerile prezidențiale se repetă de la zero
Guvernul trebuie acum să stabilească un nou calendar electoral, explică Reuters, iar instanța constituțională a anunțat că va publica motivarea detaliată a deciziei sale va fi publicată ulterior. Există însă speculații că lui Georgescu i s-ar putea interzice să participe la viitoarele alegeri, o mișcare care ar putea amplifica tensiunile.